Reperul cultural indiscutabil al anului 2012 îl reprezintă, din perspectiva CJC BN, Centenarul Nicolae Steinhardt

Rep.: - 2012. Un nou început pentru cultura din judeţ. 2011. Un an plin de acţiuni frumoase, sub egida CJC. Vă dorim, domnule director, Florin Vasile Şomlea, un an cu sănătate şi bucurii. Cum se vede din noul an anul care tocmai a plecat de la noi?

Florin Vasile Şomlea: - Anul care a trecut a fost pentru Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud un an cu bune realizări pentru toate domeniile de activitate. Am în vedere atât folclorul, cât şi domeniul literaturii, cel al muzicii clasice şi pe cel al artelor plastice. Partea de folclor a beneficiat de o substanţială alocare bugetară pe dimensiunea spectacolului artistic, reperele de marcă ale agendei anuale, numindu-se Festivalul Concurs judeţean pentru tinerii interpreţi de muzică populară, denumit generic „Zestrea satului”, a cărui finală s-a desfăşurat la Bistriţa în data de 25 martie, Festivalul Naţional de Interpretare al Cântecului Popular Românesc „Valeria Peter Predescu”, ediţia a II-a, care a avut loc în perioada 3-5 mai şi festivalul Naţional Concurs de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Pană de păun”, la care am fost colaboratori şi care s-a derulat în luna octombrie. Tot în zona de spectacol folcloric au avut loc obişnuitele colaborări al ansamblului profesionist „Dor Românesc” cu factori culturali din domeniu şi am în vedere evenimentele de formatul obiceiurilor tradiţionale, precum Vergelul din Agrieşel, Sărbătoarea Fărşangului din Ţigău, Ostermarkt, Craii de la Mocod, Înstruţatul boului la Căianu Mic, Festivalul Jocului de pe Valea Şieului, Serbarea câmpenească Wiessenfest etc. În ceea ce priveşte valorosul colectiv artistic „Dor Românesc”, în 2011 a susţinut un spectacol la Cluj, intitulat „De pe plaiuri bistriţene”, cu vânzare de bilete, găzduit de Cercul Militar din municipiul de pe Someşul Mic la finalul lunii martie. De asemenea, au fost marcaţi 15 ani de existenţă la începutul lunii iunie printr-un spectacol extraordinar. Tot în materie de abordare a culturii tradiţionale a folclorului, CJC BN a demarat acţiuni de cercetare la scara întregului judeţ pe trei dimensiuni: port tradiţional românesc, folclor muzical românesc şi literatură populară. Activitatea de cercetare respectă rigorile sociologice în domeniu şi se defineşte ca fiind prima abordare riguroasă din judeţ, după o foarte bună perioadă de timp. Cele trei echipe de cercetare vor finaliza munca prin editarea a trei volume pe domeniile mai sus menţionate, având ataşate DVD-uri în care să se regăsească toate elementele necesare completării informaţiei din cuprinsul acestor cărţi. Pe dimensiunea „Literatură”, anul trecut a fost unul bun pentru scriitori, care au fost susţinuţi de către CJC pe segmentul tipăririi de carte, a lansărilor, a organizării de întâlniri, unele dintre ele tradiţionale, cum sunt întâlnirile Saeculum de la Beclean. Totodată, instituţia s-a implicat mai mult pentru promovarea evenimentelor dedicate unor figuri proeminente şi am în vedere, în afara Zilelor Liviu Rebreanu şi a Colocviilor George Coşbuc, manifestările culturale de la Măgura Ilvei - din aprilie, dedicate lui Dariu Pop, dar şi cele dedicate lui Francisc Păcurariu din comuna Teaca. Un rol important în reuşita acestor acţiuni vizând susţinerea literaturii din judeţ l-a jucat Departamentul „Literatură” din cadrul CJC, coordonat de scriitorul Ioan Pintea. Tipărirea de carte s-a făcut după ce solicitările şi propunerile au trecut prin filtrul Consiliului Ştiinţific al instituţiei, constituit în prima jumătate a anului 2011 în componenţa căruia intră personalităţi de prim rang pe domenii care pornesc de la beletristică şi se termină cu etnografie, trecând prin sociologie, teologie şi geografie. Desigur, nu am reuşit, din cauza costurilor mari legate de tipărire de carte, să mulţumim pe toată lumea. Este greu de atins acest obiectiv pentru că resursele financiare sunt limitate. De asemenea, trebuie să vă spunem că am avut o colaborare deosebită cu Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, preşedinte Andrei Moldovan, şi cu revista „Mişcarea Literară” care, începând din acest an, va avea un spaţiu pentru redacţie în sediul nostru. Vom susţine pe mai departe, cu sprijinul Consiliului Judeţean, această publicaţie, a cărui director este Olimpiu Nuşfelean care, iată, a ajuns în al zecelea an. De asemenea, trebuie să vă spun că a apărut şi primul număr al Revistei Activităţilor Centrului Judeţean pentru Cultură, care oglindeşte activităţile din perioada ianuarie – iunie 2011, având în pregătire nr. 2, care va finaliza anul cultural care tocmai s-a încheiat.

La capitolul „Muzică clasică” mă declar extrem de satisfăcut pentru că am reuşit, în acest an 2011, să fac să se ajungă la un grad de consolidare a acţiunilor în acest domeniu, de o mare sensibilitate şi de o valoare deosebită, îmbinând elementele de spectacol cu abordările de factură formativ-educaţională. În prima parte a anului am avut un contract de colaborare cu Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, care din nefericire, în partea a doua a anului, ca urmare a insuficienţei bugetare nu a mai putut fi concretizat. Desigur, cel mai important vector de acţiune pe dimensiunea clasică a fost, este şi va fi pe mai departe, grupul „Pro Opera”, alcătuit din tineri interpreţi, majoritatea dintre ei angajaţi ai Operei Române Cluj, de o foarte bună calitate profesional-artistică şi de o foarte mare sensibilitate. Am reuşit să măresc numărul membrilor, la Bistriţa venind, în acest an, pianista Olga Adriana Bordaş, dar şi baritonul Lucian Petrean şi mezzosoprana Lavinia Bocu. Totodată, am reactivat pe tânărul bariton Bogdan Nistor, bistriţean prin naştere şi domiciliu. O veste bună pentru public este că acest tânăr promiţător a devenit, în urmă cu două luni, angajat al Operei Române din Cluj. Reperul calendaristic numărul 1 al anului trecut în ceea ce priveşte muzica clasică a fost, indiscutabil, „Zilele Operei”, ediţia a Ii-a, care a avut loc în 25-26 mai, având în centru personalitatea lui Constantin Pavel, primul director al Operei Române Cluj. Susţinerea evenimentului s-a făcut prin colaborarea eficientă a mai multor instituţii - Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Cultură, Centrul Cultural Municipal, Academia de Muzică Cluj, Primăria Bistriţa Bârgăului.

La arte plastice s-au aprobat bugete pentru expoziţii de sculptură şi pictură în afara graniţelor ţării, dar totodată şi realizarea unor expoziţii la Bistriţa, la galeria noastră de pe Pietonal, precum şi în ţară. Este suficient să amintim doar câteva nume: Maxim Dumitraş, Marcel Lupşe sau Oniţa Mureşan. Structura artiştilor fotografi, denumită generic Foto Club Axxa a beneficiat, la rândul ei, de susţinere din partea noastră. La capitolul nereuşite s-ar înscrie imposibilitatea de a susţine taberele de creaţie româno-germane pe linie de cultură tradiţională, literatură, arte plastice, cauza principală fiind timpul limitat în care trebuia să le realizăm, iar partenerii germani nu erau încă foarte bine identificaţi. Asta nu înseamnă că am renunţat la ideea de a susţine aceste tabere. Să nu uităm de Şcoala de Arte şi Meserii, coordonată de Rozalia Fucă, singura din cadrul CJC BN care a adus venituri proprii.

Rep.: - Câteva cuvinte despre colectivul pe care-l coordonaţi. Despre sectoarele de activitate.

F.V.Ş.: - CJC BN are un colectiv format din buni profesionişti în domeniu, iar randamentul sectoarelor a fost unul bun şi foarte bun în toate domeniile de activitate. Nu pot decât să le mulţumesc colegilor pentru că am reuşit să realizăm, pe 2011, un proiect cultural bine definit pe care l-am dus la bun sfârşit.

Rep.: - Este omul anului 2012 din ce în ce mai aproape de cultură? Vine la spectacole, la vernisaje? Este CJC o instituţie care are rol informativ/educativ? V-am văzut cu acţiuni deosebite şi la oraş şi la sat şi în săli de spectacole, dar şi în biserici şi şcoli.

F.V.Ş.: - Sunt convins că atât oamenii din municipiul Bistriţa, cât şi cei din judeţ vor fi receptivi la ceea ce se întâmplă în plan cultural, indiferent de domeniul la care ne putem referi. Activitatea culturală reprezintă un element menit a dezamorsa tensiunea vieţii de zi cu zi, o formă prin care oamenii îşi regăsesc identitatea, gesturile pentru estetic, se apropie mai mult de latura umană a existenţei noastre. Datoria noastră este de a realiza lucruri interesante, care să vină în întâmpinarea acestor aşteptări ale conjudeţenilor noştri. Nu am ocolit, anul trecut, bisericile, indiferent de confesiune, şi instituţiile de învăţământ, identificând aici manifestări pe diverse paliere.

Rep.: - Un studiu efectuat de curând arată că judeţul nostru se înscrie în topul celor mai multe acţiuni culturale, în faţa unor judeţe mult mai mari. Suntem un judeţ al artiştilor, al culturii?

F.V.Ş.: - Bistriţa-Năsăud este un judeţ care nu excelează printr-o activitate economică deosebită. Desigur, a făcut progrese comparativ cu alte perioade istorice. Însă, oamenii sunt foarte apropiaţi de activitatea culturală. Bistriţa se înscrie în categoria oraşelor cu o activitate culturală densă, atât instituţiile publice, cât şi asociaţii culturale private având acţiuni deosebite pe tărâmul culturii. Sunt de părere că judeţul nostru se află pe un loc de frunte la nivel naţional în domeniul culturii, însă pentru aceasta ar trebui făcut un studiu sociologic profesionist.

Rep.: - Agenda culturală 2012 va fi la fel ca agenda 2011? Mă refer la manifestările tradiţionale sau vom avea mici modificări? Ce surprize ne aşteaptă?

F.V.Ş.: - Agenda 2012 sper să fie mai reuşită decât a anului precedent, iar dacă vă referiţi la manifestările tradiţionale, ceea ce vă pot spune este că ele se vor regăsi şi în acest an, însă, sperăm ca valoarea lor să crească. Reperul cultural indiscutabil al anului 2012 îl reprezintă, din perspectiva CJC BN, Centenarul Nicolae Steinhardt. În acest proiect deja conturat, am reuşit să atragem, devenind parteneri, Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Uniunea Scriitorilor din România, Fundaţia Nicolae Steinhardt – Mănăstirea Rohia şi Editura Polirom, care a publicat seria operelor Steinhardt. Am reuşit să stabilim o axă Bistriţa – Rohia – Baia Mare şi credem că manifestările vor fi bine primite. Desigur, în demersul nostru, pentru a intra în această colaborare, un rol important l-a avut scriitorul Ioan Pintea. Se ştie faptul că N, Steinhardt a fost un apropiat al judeţului nostru. Referitor la manifestările de spectacol folcloric, şi în acest an vor avea loc Zestrea satului, cu finala în a doua jumătate a lunii martie. Cu acest prilej, la împlinirea a 60 de ani de viaţă a renumitei interprete de muzică populară de pe plaiurile Bistriţei, Cornelia Ardelean Archiudean, CJC a gândit oferirea posibilităţii distinsei artiste de a susţine un recital în cadrul Festivalului. De asemenea, viaţa domniei sale va fi subiectul unei cărţi care va rămâne peste timp etalon pentru cultura din Câmpia Transilvaniei. Festivalurile „Valeria Peter Predescu”, Pană de păun, Ostermarkt, precum şi toate manifestările tradiţionale din judeţ vor fi o bucurie şi în acest an pentru spectatori.

Rep.: - Un gând pentru cei care sunt implicaţi în actul cultural, dar şi pentru beneficiarii acestuia.

F.V.Ş.: - Sperăm ca în luna februarie să ne întâlnim cu toţi reprezentanţii autorităţilor locale, şefii de servicii, referenţii de specialitate, directorii de aşezăminte culturale la prezentarea bilanţului pe 2011, dar şi a proiectului-program al CJC pe anul 2012. Nu pot decât să adresez tuturor un an plin de rezultate, apreciere din partea publicului, reuşite.

Rep.: - Vă mulţumim pentru amabilitatea cu care aţi răspuns dorindu-vă, în numele cititorilor, putere de muncă şi cât mai multe şi frumoase acţiuni culturale.