Academicianul Basarab Nicolescu într-o fascinantă întâlnire cu cititorii

În organizarea Bibliotecii Judeţene George Coşbuc din Bistriţa, cu sprijinul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean, marţi, 1 octombrie 2013, la Biserica Trei Ierarhi din Bistriţa a avut loc un dialog de excepţie cu fizicianul, filozoful şi teoreticianul literar Acad. Basarab Nicolescu, dialog moderat de pr. Ioan Pintea, directorul bibliotecii, şi prof. univ. dr. Ioan Chirilă, de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca. Locaţia pentru dialog a fost aleasă în ultima clipă, după ce Sala „Liviu Rebreanu” a Bibliotecii s-a dovedit neîncăpătoare.
Basarab Nicolescu este un fizician şi filosof franco-român din Franţa, fizician teoretician la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), Universitatea Paris VI. Actualmente este profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
S-a născut la 25 martie 1942 în Ploieşti, din părinţii Anton Nicolescu şi Anghelichi Anastasiadis. Este strǎnepotul lui Andrei Nicolescu-Păcureţi. A urmat cursurile Liceului „I. L. Caragiale” din Ploieşti (1956–1960) şi ale Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti (1960–1964). A fost asistent (1965–1968) la Universitatea din Bucureşti.
În 1968 a părăsit România pentru a se stabili în Franţa, fiind bursier al guvernului francez, la Universitatea Paris VI. În 1976 a renunţat la cetăţenia română şi a obţinut cetăţenia franceză. A fost „senior visiting scientist” la Lawrence Berkeley Laboratory (1976-1977) şi la Universitatea din Londra (1979) şi profesor invitat la Universitatea din Girona (Spania) (2000–2001)...
Opera sa se concretizează în peste 130 de lucrări ştiinţifice de specialitate şi în numeroase lucrări privind transdisciplinaritatea, toate citate în întreaga lume.
Este Membru de Onoare sau Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi din străinătate. A obţinut premii precum: Medalia de aur la prima olimpiadă internaţională de matematică (Braşov, 1959), Medalia de argint a Academiei Franceze pentru Nous, la particle et le monde (1986), Diploma de Onoare a Academiei Româno-Americane (1987), Premiul Opera Omnia la Festivalul Internaţional Nichita Stănescu (Ploieşti, 2006), Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi Benjamin Franklin Award for the Best History Book (USA) pentru Ştiinţa, sensul şi evoluţia – Eseu asupra lui Jakob Böhme (1993), Ordinul Naţional „Serviciul credincios” în grad de Mare Ofiţer (2002).
Cărţi publicate: De la Isarlîk la Valea Uimirii, 2011, În oglinda destinului - Eseuri autobiografice, 2009, Ce este realitatea?, 2009, Les Racines de la liberté, 2001, în colaborare cu Michel Camus (trad. rom. Rădăcinile libertății, 2004), Ion Barbu – Cosmologia „Jocului secund”, 2004, Nous, la particule et le monde, 1985 (lucrare premiată de Academia Franceză, trad. rom. Noi, particula şi lumea, 2002), La transdisciplinarité (manifeste), 1996 (trad. rom. Transdisciplinaritatea (manifest), 1999), Théorèmes poétiques, 1994 (trad. rom. Teoreme poetice, 1996) ş. a.
În dialogul de la Bistriţa, Basarab Nicolescu, pentru care, aşa cum mărturisea într-un interviu, „întoarcerea spre cer nu e o metaforă, ci un fapt concret”, a abordat teme legate de viziunea filosofică actuală asupra lumii, viziune inspirată de descoperiri ale fizicii cuantice, în care este specialist, relaţia dintre ştiinţă şi religie, manifestarea Terţului ascuns, structurarea cosmosului în realităţi sau universuri multiple, care pot fi „legate” cu ajutorul transdisciplinarităţii, aspecte ale evoluţionismului şi dinamicii realităţii, ameninţări actuale la adresa umanităţii.
Întrebări incitante – la care filosoful a răspuns cu amabilitate şi dezinvoltură – au venit şi din partea publicului, printre cei implicaţi în dialog numărându-se şi Camelia Tabără, Mihai Mureşan, Ion Urcan, Victor Ştir, Mircea Măluţ...
Într-o convergenţă spirituală, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă a pledat pentru redescoperirea Liturghie cosmice, iar Acad. Basarab Nicolescu pentru spiritualizarea ştiinţei.
La final, preoţii prezenţi, împreună cu credincioşii, au cântat într-un glas „Cu noi este Dumnezeu”.