La Budeşti, în Săptămâna „Şcoala altfel” elevii află mai multe despre meleagurile natale

Ciclul gimnazial de la Şcoala din Budeşti cuprinde un număr de 76 elevi, care au fost împărţiţi în 5 grupe, în funcţie de opţiunile fiecăruia, după ce au văzut propunerile activităţilor ce se derulează în perioada 7-12 aprilie, sub genericul „Şcoala altfel – să ştii mai multe, să fii mai bun”.
O grupă, alcătuită din 14 elevi, însoţiţi de profesorii de istorie şi geografie, au făcut o drumeţie prin partea de nord şi est a satului. Prima oprire a fost la marginea cimitirului satului, unde se mai distinge bine locul unde era până în anul 1925 biserica satului, în acel an ea a fost demolată deoarece a început edificarea alteia, terminată şi sfinţită în anul 1937. S-au putut vedea şi crucile de mormânt a 3 preoţi care au slujit, începând cu sec. al XVII-lea.
A doua oprire a fost în faţa unei alunecări de teren stabilizată, ce lasă, totuşi, să se vadă dispunerea straturilor de rocă şi mai spre suprafaţă solul. Deoarece zona a fost cuprinsă de alunecări de teren în cuiburi, prin anul 1976 au fost plantaţi pini, frasini, salcâmi, cătină albă, formându-se o pădurice pe care localnicii o numesc Pădurea Baronului, prin această plantaţie alunecările de teren au fost stabilizate, zona căpătând alt aspect. Văzând urmările benefice asupra mediului geografic, în primăvara acestui an s-au mai plantat 40.000 puieţi de salcâm şi de frasin, printr-o acţiune de voluntariat susţinută de Asociaţia Tăşuleasa Social, Banca Transilvania, Ocolul Silvic Bistriţa şi Lechinţa, Primăria şi Şcoala din Budeşti, locuitorii din toate satele comunei.
Următoarea oprire a fost pe punctul cel mai înalt al unui deal ce depăşeşte cu câţiva metri cota 500 şi pe care localnicii îl denumesc Ciuhă, iar pe hărţile topografice apare sub numele de Observator. În timpul celui de-al doilea război mondial aici au fost săpate tranşee şi amplasate mitraliere şi tunuri deoarece se putea trage spre direcţiile de înaintare a trupelor româneşti şi ruseşti, care ar fi putut pătrunde pe căile de comunicaţie ce vin dinspre Budeşti – Fânaţe, Visuia şi Zoreni. Norocul sătenilor a fost acela că o ceaţă groasă a acoperit zona şi, datorită vizibilităţii reduse la câţiva metri, nu s-au tras decât focuri sporadice de arme, soldaţii germani retrăgându-se în grabă spre Jimbor şi Chiochiş. Azi se mai văd bine urmele tranşeelor şi comunicaţiile dintre ele, fapt ce le-a amintit elevilor de evenimente istorice despre care au învăţat.
Din acest punct s-a urmat un traseu ce este amintit într-un document datat din 10 aprilie 1329, prin care se făcea hotărnicia moşiei Budeşti, numită până în 1924 Budatelec… hotarul coboară pe ceasta numită Dealul Crucii, iar de aici la cel numit Dealul Lumperdului (satul Zoreni de azi) care separă, spre apus, pământul Budatelec, iar spre răsărit de pământul numit Sânmihai… pe locurile unde se întâlneau hotarele satelor, în perioada medievală erau duşi copii de diferite vârste, unii erau bătuţi bine de localnicii care îi duceau, alţii erau puşi să umble cu saci cu pământ în spate sau desculţi prin mărăcini, ca peste ani să îşi amintească pe unde trece hotarul satului, să le povestească la rândul lor copiilor lor şi nepoţilor.
Cu prilejul unui popas s-au făcut şi alte observaţii geografice referitoare la aspectul general al reliefului care ne arată un nivel aproape uniform al dealurilor ce au fost în ere geologice îndepărtate un fund de mare din care au rămas sâmburi de sare, domuri gazeifere, nisipuri sarmatice, straturi de argile şi de marne, mai rar gresii şi prin acţiunea agenţilor externi s-a ajuns la forma actuală. Pantele mai domoale ale dealurilor sunt folosite ca terenuri agricole, pe restul suprafeţelor se află păşuni şi foarte puţine păduri. O faună alcătuită din păsări, insecte, şopârle, şoareci de câmp, iepuri, căprioare, vulpi completează mediul geografic.
Întorşi la şcoală, elevii au fost sfătuiţi de profesorii care i-au însoţit să se verifice dacă nu au achiziţionat şi ceva căpuşe de pe păşune, să se odihnească, să alcătuiască un eseu pentru că, vorba latinilor – Verba volant, scripta manet.
Prof. de istorie Augustin Rus
Prof. de geografie Ştefan Dolha