P r o … m e m o r i a

Am învățat în anii de școală de la foștii mei profesori că este important ca alături de cunoștințe științifice cât mai diverse care îți pot fi folositoare în viață, să știm cât mai multe lucruri despre faptele înaintașilor, despre evenimentele la care ei au participat. Îndemnul acesta la cunoașterea trecutului l-a sintetizat magistral marele istoric și gânditor N. IORGA care îi îndemna pe contemporanii săi să scrie despre aceste fapte, pentru că … numai atunci când fiecare localitate, fiecare colț de țară vor avea scrise istoria lor, vom avea scrisă în întregime istoria națională … Dar marele istoric și-a dat seama că pentru lumea satului e un lucru foarte greu, deoarece … sătenii nu fac letopisețe, nu sapă pisanii în lespezi de piatră … ei se întorc uneori neștiuți în pământul strămoșilor.
Ca profesor de istorie de peste 40 de ani, cei mai mulți petrecuți în satul Budești, am adunat de-a lungul timpului documente care fac referire la trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat al acestui sat. Am în plan ca peste 2 ani(dacă mai trăiesc) când o să-mi iau un … concediu prelungit … să sintetizez aceste informații sub forma unei culegeri pe care să o las celui ce o să predea în continuare istoria la Școala Gimnazială Budești.
Aruncând o privire asupra acestor documente, îmi atrag atenția 4 dintre ele. Primul se referă la atestarea documentară a satului de la 10 aprilie 1329 când trimișii Capitlului din Alba Iulia au hotărnicit moșia satului, moșie ce făcea obiectul unor schimburi de proprietăți între regele maghiar Carol Robert de Anjou și doi dintre magistrii săi. Al doilea document este Harta Iosefină a Transilvaniei alcătuită de serviciul topografic al armatei habsburgice între anii 1765-1785, hartă pe care este trecut și satul Budatelek (așa s-a numit satul până în 1924) cu împrejurimile sale, cu vecinii săi. Este uimitor cât de bine au redat topografii , folosind semne specifice, realitățile din teren. Tot din anul 1785 datează o Conscripție în care este descris amănunțit hotarul satului, posibilitățile sale agricole, starea juridică a locuitorilor, numele lor etc. Al patrulea document este o consemnare făcută într-un Registru parohial pe 6 pagini de către preotul paroh Ieronim Dănilă referitoare la perioada 1890 – 1901. Important este faptul că vrednicul preot amintește de înaintașii săi care au slujit la altarul bisericii, din cine era format Consiliul parohial, cum se alegea el și pe cât timp, cum se îngrijeau credincioșii de întreținerea și înfrumusețarea bisericii, ce donații făceau, unde au fost ridicate cruci în sat sau pe hotar și cu ce scop. Lecturând aceste însemnări îți dai seama după numele persoanelor amintite că urmașii acestora(nepoți, strănepoți, rude) își duc și azi viața în sat, sat ce nu peste mulți ani, în 2029 o să sărbătorească 700 de ani de la prima atestare documentară,poate mai apuc și eu acest eveniment … Poate …