Adrian Chereji face 3 propuneri de traseu pentru varianta ocolitoare a Bistriței, toate la nord!

Mar, 08/23/2016 - 12:39

View the full image

"Chiar dacă la ordinea zilei este problema gunoaielor, viața merge înainte. Peste 10 ani probabil că vom uita de criza gunoaielor din Bistrița anului 2016, dar nu vom uita dacă nu s-a făcut nimic pentru rezolvarea problemei tranzitului auto prin municipiul Bistrița. În data de 30 iunie 2016 am depus proiectul Hotărârii Consiliului local al municipiului Bistrița privind acordul C.L. pentru traseul variantei ocolitoare. Cred că este normal ca acest proiect să intre în dezbaterea CL în ședința ordinară din data de 31 august 2016!", ne transmite consilierul local Adrian Chereji.

***

Imediat după depunerea jurământului în calitate de consilier local am propus colegilor din grupul PNL inițierea unui proiect de hotărâre a consiliului local (HCL) privind acordul Consiliului local privind patru trasee ale variantei ocolitoare. Propunerea mea a fost aprobată de tot grupul și a doua zi am depus proiectul de HCL. Este o problemă vitală pentru viitorul comunității noastre să nu fie tratată cu toată responsabilitatea și în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Consider că proiectul trebuie să intre în dezbaterea Consiliului local în ședința ordinară din luna august. Iată expunerea de motive ale propunerii noastre:

“EXPUNERE DE MOTIVE PRIVIND ACORDUL CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI BISTRIȚA PENTRU TRASEUL VARIANTEI OCOLITOARE

Varianta ocolitoare a municipiului Bistrița, chiar dacă este o investiție a CNADNR, trebuie să fie una dintre prioritățile Consiliului local al municipiului Bistrița în mandatul 2016-2020.

Necesitatea acestei investiții este impusă chiar de elementele definitorii ale unei variante ocolitoare:

1. Descongestionarea traficului din localitățile componente ale municipiului Bistrița (în prezent tot traficul de tranzit trece prin intravilanul localităților Bistrița, Viișoara și Unirea);

2. Protecția mediului – datorită numărului mare de autovehicule care tranzitează municipiul Bistrița, la orele de vârf ale traficului se circulă cu viteză redusă (bară-la-bară cum se spune în limbajul conducătorilor auto) cu multe frânări și accelerări, care conduc la emisia de noxe în cantitate mult mai mare decât la rularea cu viteză constantă; aceste noxe sunt dispersate în atmosfera din imediata vecinătate a zonelor rezidențiale sau a sediilor unor instituții importante afectând negativ sănătatea cetățenilor;

3. Siguranța circulației – datorită intersectării fluxurilor de trafic de tranzit cu traficul urban se produc multe accidente rutiere;

În momentul de față există două acte normative ale Consiliului local al municipiului Bistrița privind traseul variantei ocolitoare:

1. HCL 71/2010 – care exprimă acordul CL pentru două variante:

– Varianta 1 Nord (traseul actualei variante ocolitoare Calea Clujului-Drumul Cetății-str.Simion Mândrescu, cu prelungirea traseului până dincolo de cartierul Unirea);

– Variant 3 SUD (traseul intresecția DN17 cu DN15A lângă Sărățel, pe lângă Sărata, Monari, Budacu de Jos, Jelna, cu revenire în DN 17 dincolo de localitatea Livezile);

2. HCL 136/2013 privind aprobarea documentației de actualizare a PUG Bistrița, care conține Varianta 2 SUD ca propunere pentru traseul variantei ocolitoare;

Menționăm faptul că în anul 2010, CL a aprobat HCL 151/2010 care aproba traseul 2 SUD și revoca HCL 71/2010, hotărâre care a fost atacată în instanța de contencios administrativ și a fost anulată (HCL 151/2010) fiind declarată ilegală prin sentință definitivă și irevocabilă; în urma acestui fapt, toate efectele juridice ale HCL 151/2010, inclusiv revocarea HCL 71/2010 au fost anulate, deci HCL 71/2010 este în vigoare.

Considerăm că varianta 1 Nord nu mai poate fi luată în considerare ca „variantă ocolitoare a municipiului Bistrița” deoarece a fost preluată, din nou, în administrarea municipiului Bistrița și are tot traseul prin intravilan.

Traseul variantei 2 SUD din PUG aprobat prin HCL 136/2013 diferă puțin față de traseul 2 SUD din HCL 151/2010, câteva sute de metri înainte de revenirea în DN 17 înainte de Livezile; traseul 2 SUD din HCL 151/2010 intra puțin și pe raza administrativă a comunei Livezile, traseul 2 SUD din HCL 136/2013 este în totalitate pe raza municipiului Bistrița.

Elementele care au stat la baza anulării HCL 151/2010 sunt:

– faptul că traseul trece prin intravilanul municipiului Bistrița (ceea ce contravine prevederilor art.37 din OG 43/1997 privind drumurile naționale)

– prevederile Legii mediului (traseul variantei ocolitoare 2 SUD se suprapune parțial peste o zonă de agrement aprobată prin plan urbanistic) și datorită acestor fapte a fost declarată ilegală.

Traseul din HCL 136/2013 prin intravilanul municipiului Bistrița este și mai lung, deoarece prin PUG a fost introdus în intravilan un nou cartier de locuințe al localității Unirea, lângă aerodrom, deci elementul de ilegalitate nu este înlăturat. HCL 136/2013 este atacată în instanța de contencios administrativ și, pe baza principiului juridic a „puterii lucrului judecat”, sunt toate premizele declarării ca ilegal traseul 2 SUD cuprins în HCL 136/2013. Menționăm și faptul că în anul 2015 a intrat în vigoare noul Cod Silvic al României, iar prevederile acestuia sunt mult mai severe referitoare la pădurile de agrement, categorie în care se află și pădurea Codrișor.

La eleborarea unei decizii pertinente, Consiliul local al municipiului Bistrița trebuie să țină cont și de analiza din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) elaborat, la solicitarea Primăriei municipiului Bistrița, de către SC Planwerk SRL Cluj-Napoca, document aflat în dezbatere publică și care încă nu a fost supus analizei CL.

Concluzia PMUD referitoare la varianta 2 SUD cuprinsă în PUG Bistrița este “În prima variantă de analiză s-a urmat traseul drumului de ocolire cuprins în PUG Bistrița. De asemenea s-a avut în vedere că accesarea rutei ocolitoare se face la Sărata, iar relocarea în drumul național după localitatea Unirea, înainte de localitatea Livezile.

S-au considerat ponderile de fluxuri actuale de trafic: tranzit turisme, camioane și autobuze, rezultând pe baza criteriului Origine-Destinație următoarele:

Se observă din prima analiză că volumele de trafic preluate sunt mai modeste, sub 2800 autoturisme, 380 camionae și 160 autobuze (volume de trafic raportate la 24 ore).

Dacă păstrăm prelungirea Drumului Cetății propusă, se observă că descărcarea se face pe Calea Moldovei, fără a aduce modificări majore pe rețeaua considerată.

Analizând efectul drumului de ocolire propus în cadrul PUG se constată că nu va ajuta prea mult descărcarea Drumului Moldovei și, în final, eficiența acestuia va fi mai mult locală, reprezentând o alternativă de deplasare pentru cei din zona în care urmează să se materializeze proiectul.

Diagrama Flow Bundle, arată volumele globale efective ce vor încărca varianta de ocolire propusă și aici rezultă încărcări sub 2180 vehicule în 24 ore, ceea ce indică o eficieță redusă a alternativei.

Analiza „drumul critic” , prin izocrona deplasărilor auto, exprimă cel mai clar care sunt premizele derulării traficului pe varianta de drum propusă.

Astfel a rezultat că drumul are o eficiență de cca 50% dpdv al atractivității. După cum se poate observa din izocroma (linia roșie), fluxurile de vehicule vor urma calea orașului și vor utiliza mai puțin ieșirea directă la Livezile. Este de altfel de așteptat să se întâmple astfel în condițiile în care s-a respectat numărul de poduri existent și ceea ce ar duce la o încărcare mai semnficativă este vitorul pol de mărfuri preconizat a se dezvolta.

Calea Moldoei va rămâne în continuare un drum foarte încărcat și va fi preferată în deplasările de tranzit.”

Trebuie precizat că Studiul de trafic aferent HCL 136/2013 estimează un trafic de tranzit de peste 12000 autovehicule/24 h.

Datorită celor de mai sus, în momentul de față, dintre opțiunile CL exprimate printr-un act de reglementare, rămâne doar varianta 3 SUD.

Problemele pe care le are varianta 3 SUD sunt următorele:

– Este mult mai lungă decât varianta prevăzută în Masterplanul Ministerului Transporturilor privind dezvoltarea rețelei de autostrăzi și drumuri naționale, document aprobat anul trecut ( traseul 3 SUD are cca 30 km, în Masterplan sunt prevăzuți 14,5 km pentru varianta ocolitoare)

– Nu preia decât cca 50% din traficul de tranzit, conform studiului de trafic cca 50% ( spre zona industrială care este situată în nordul orașului Bistrița și spre DN 17C – spre Năsăud) din traficul de tranzit va rămâne pe arterele actuale; pentru descongestionare traficului pe Calea Moldovei și prin Unirea administrația locală a municipiului Bistrița ar trebui să-și asume construirea prelungirii actualei centuri ocolitoare pe lângă Politub, până dincolo de Unirea, iar prin Viișoara ar urma să tranziteze cca 5000 autovehicule/24 h (propunere preluată în PUG, pag.122, Scenariul VI de dezvoltare a rețelei de transport).

Vă propun să transmitem spre analiza CNADNR încă 3 propuneri pentru varianta ocolitoare a municipiului Bistrița, toate la nord. O variantă Nord rezolvă, în principiu, preluarea întregului trafic de tranzit, iar autovehiculele care au ca destinație zona industrială din Bistrița nu vor mai trece prin Viișoara și Unirea având 4-5 artere de acces spre Drumul Cetății (Drumul Sigmirului, Valea Căstăilor, Drumul Tărpiului, DN 17C). La fel, majoritatea autobuzelor care asigură transportul personalului la Leoni nu mai trebuie să intre pe Drumul Cetății și astfel s-ar descongestiona această arteră. De asemenea s-ar economisi banii pentru cele două poduri care trebuie construite pentru o variantă SUD.

1. Varianta 1 NORD – traseul pornește din DN 17, înainte de intersecția cu DJ care merge spre Șieu, urcă pe sub liziera pădurii, pe deasupra localității Viișoara, ajunge la pășunea cartierului Viișoara, coboară spre DJ 151 peste care trece cu o pasarelă, urcă pe deasupra pădurii Schullerwald, apoi coboară spre Valea Căstăilor traversează Drumul Tărpiului; pentru a ajunge în zona Valea Rusului sunt 2 variante: se sapă tunel pe sub Dealul Cetății sau se găsește traseul optim de ocolire a Dealului, fie pe o variantă sud, ocolind stațiunea pomicolă, fie pe la nordul dealului Cetății. Drumul ar urca dealul dintre Valea Rusului și Valea Slătiniței apoi ar coborî printre Unirea și Slătinița spre intrarea în localitatea Livezile (ideal ar fi după trecerea la nivel cu calea ferată de la intrarea în Livezile).

(În planul de mobilitate urbană este configurat un traseu de variantă ocolitoare pe nord, cu cca jumătate de traseu identic cu varianta 1 NORD propusă, pe care nu o putem accepta în forma din PMUD pentru că are traseu prin intravilanul municipiului Bistrița).Această variantă este cea mai scurtă, are traseul aproape în întregime pe raza municipiului Bistrița, este relativ aproape de obiectivele industriale din Bistrița spre care circulă autovehiculele de mare tonaj. Nu necesită construirea prelungirii Drumului Cetății pe lângă cartierul Unirea.

2. Varianta 2 NORD – traseul pornește între localitățile Crainimăt și Sieu-Măgheruș, intră pe Valea Măgherușului, iar de la ieșirea spre Sigmir sunt două variante

2.1 să urmeze traseul spre Varianta 1 NORD pe la sud de cartierul Sigmir;

2.2 să urce, pe la vest, nord-vest de cartierul Sigmir spre dealul dintre Sigmir și Blăjenii de Sus, traseul urmând să continue spre Tărpiu pe pășunea situată la estul satului Blăjenii de Sus, apoi pe la sud de Tărpiu prin spatele dealurilor Tărpiului și Cetății.De aici sunt două posibilități, un traseu mai scurt pe la sud-vest de cartierul Slătinița care ajunge în traseul 1 NORD între Slătinița și Unirea, sau un traseu mai lung, pe la nord de Slătinița cu intrarea în DN 17 pe raza comunei Livezile.

3. Varianta 3 NORD, varianta de autostradă prezentată în Planul de Amenajarea Teritoriului Regiunii de Nord-Vest (PATR) cu desprinderea din DN 17 după Șintereag , paralel cu DJ 151, la nord de Blăjenii de Sus, la sud de satul Tărpiu, străpungerea cu tunel a Dealului Dumitrei/Cetății spre Slătinița, de unde traseul s-ar îndrepta spre traseul variantei 1 NORD.

Avantaje: traseul pe relația Cluj-Suceava se scurtează semnificativ (cu cca 20 km), relief accesibil, cu excepția zonei Dealului Dumitrei, face legătura cu drumul expres Bistrița-Năsăud prevăzut în documentațiile de dezvoltare ale rețelei rutiere. Traseul de la Șintereag până la intersecția cu DN17C ar putea fi realizat pe proiectul drumului expres Dej – Bistrița.

Menționăm că această variantă este preluată în PUG prin HCL 136/2013 conform precizării din memoriul general pag. 115-116

,, În Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord Vest (PATR), în cadrul strategiilor privind eliminarea disfuncționalităților și eficientizarea traficului rutier, sunt prevăzute următoarele lucrări:

– autostrada Cluj Napoca – Dej – Bistrița – Vatra Dornei, care pe teritoriul administrativ al municipiului Bistrița are traseul: nord Blăjenii de Sus – est Sigmir – vest Bistrița (trece de dealul Cetății prin tunel) – vest Unirea – Livezile. Se poate constata că traseul autostrăzii prevăzute în PATR este diferit de traseul acesteia prevăzut în PATN (pe teritoriul administrativ al municipiului Bistrița). În prezenta documentație a fost preluat traseul autostrăzii din PATR.”(Extras din Memoriul general al PUG Bistrița pg.115-116)

Toate variantele NORD au avantajul descongestionării traficului prin oraș și a Drumului Cetății, toate autovehiculele care trebuie să ajungă la zona industrială “Tarpiului” au cale de acces direct, fără a trebui să intre pe Drumul Cetății.

Consilieri locali

Chereji Adrian-Florin

Gaga-Seica Marioara

Hangan Sorin

Moisil Filip

Peteleu Ioan

Comentarii

23/08/16 14:09

Vizitator

Referitor la centura ocolitoare, e momentul sa se renunte definitiv la cea mai idioata solutie gasita de Cretu, sa inghesuie tot tranzitul prin sudul orasului, cu pretul distrugerii padurii Codrisor, trecand prin cea mai linistita zona la mai putin de 500 m de parc , de casa de cultutura, de stadion si pe la poarta spitalului TBC. Avand in vedere ca ponderea traficului greu vine dinspre nord-vest (Cluj, Oradea, Baia Mare) in mod logic centura ocolitoare trebuie facuta pe la nord, aceasta avand avantajul de a prelua si traficul de pe DN 17C inainte ca acesta sa ajunga in oras. Varianta ocolitoare cea mai buna pentru traficul greu dintre cele propuse este 2-nord care se desprinde din DN17 undeva intre Crainimat si Sieu Magherus pentru a putea prelua si traficul de pe DN15A, dupa care sa se indrepte pe Valea Magherusului spre lacul Sigmir pana la intersectia cu DJ 151, apoi centura sa fie deviata spre firma Leoni si pe dupa cartierul subcetate, pe la Statiunea pomicola facand jonctiunea cu DN 17C de unde descarca traficul de tranzit dupa care sa se indrepte din nou catre DN17 la iesirea din Unirea spre Livezile

24/08/16 08:23

savin

Oricare dintre variantele de ocolire a orasului Bistrita nu rezolva decat partial problema fluentei circulatiei auto in zona, avand in vedere faptul ca pe un tronson important din Drumul Naţional 17, situat între Bistriţa și Mureşenii Bârgăului, Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud a introdus limita maximă de viteză în localităţi, de 50 km/h, începând cu data de 27 februarie,2016. Intr-adevar,satele de pe Valea Bargaului au o dezvoltare tentaculara unindu-se intre ele practic de la Josenii Bargaului si pana dincolo de Tiha, iar circulatia auto pe DN17 are un regim de "interiorul localitatii". De aceea, solutia pe termen lung este un drum ocolitor pentru toata portiunea de la Bistrita pana la Tiha Bargaului. De altfel si in Master Planul de Transport este prevazut drumul Trans Regio "TR Bucovina" care include si tronsonul Vatra Dornei – Bistriţa in lungime de 71 km.