Manipularea prin dezinformare

Asistăm, în aceste zile, la o campanie de manipulare a opiniei publice bistriţene de către dl.Ovidiu Creţu – primarul municipiului şi de portavocile sale, în ceea ce priveşte varianta ocolitoare a municipiului Bistriţa.

Opinia publică este bombardată cu informaţii eronate privind acest proiect atât de necesar municipiului nostru, pentru a crea confuzie între cetăţenii municipiului şi, foarte grav, a aţâţa pe unii împotriva celorlalţi.

Dl. Ovidiu Creţu susţine cu mare înverşunare că numai varianta 2 SUD (prin Pădurea Codrişor) este fezabilă şi luptă din răsputeri să convingă acest lucru. Domnia sa uită prima atribuţie conferită primarului de Legea administraţiei publice locale (Legea 215/2001, Art.68 lit a). asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului …).

Ori, în acest caz (traseul variantei ocolitoare 2SUD) există o sentinţă judecătorească definitivă şi irevocabilă care reprezintă LEGE în România şi trebuie respectată de toate autorităţile, inclusiv de către Primarul  şi de către Consiliul local al municipiului Bistriţa .

Prin Hotărârea Consiliului local al municipiul Bistriţa (la propunerea Primarului) nr.151 din 9.09.2010 se aviza traseul 2 SUD ca variantă ocolitoare. Tribunalul Bistriţa-Năsăud (prin SENTINŢA CIVILĂ Nr.409/2011) şi Curtea de Apel Cluj (prin DECIZIA Nr.3905/2011) constată ilegalitatea HCL 151/2010 şi o anulează deoarece încalcă două prevederi ale Ordonanţei nr.43/1997 privind regimul drumurilor în România (vezi nota din subsol).

Datorită acestui fapt, respectiv a ilegalităţii traseului pe varianta 2 SUD, toate discuţiile ar trebui oprite aici, orice alte hotărâri sau decizii sunt lovite de nulitate.

Trebuie, totuşi, să arăt câteva dintre dezinformările vehiculate în ultima perioadă menite a manipula opinia publică:

1. Oraşul nu-şi poate permite renunţarea la o investiţie de 174 milioane Euro.

Nu există nici o evaluare oficială a acestei sume vehiculată cu obstinaţie. Cifra este astronomică pentru un drum cu o bandă pe sens de laţime 3,5 m şi acostament de 1,5 m; rezultă un preţ de 11,6 milioane Euro/km; conform standardelor de cost ale Ministerului Transportului(MT) costul pentru un km de autostradă traseu de munte este de 8,5 mil.Euro/km; recent s-a semnat de către CNADR contractul pentru un tronson de autostradă de 22 km în regim de deal (între Lugoj şi Deva) pentru cca 91 mil Euro ( cca 4,14 mil Euro/km).

Conform standardelor de cost ale MT o variantă ocolitoare trebuie construită cu cca 1,27 mil.Euro/km.

Oare suntem aşa de bogaţi (ca ţară) să cheltuim atâţia bani numai pentru  a satisface dorinţe megalomane??? Cu aceşti bani ar trebui să facem o variantă ocolitoare care să ocolească Şieu-Măgheruş, întreg municipiul Bistriţa şi toate comunele de pe Valea Bârgăului, inclusiv Livezile. Chiar dacă sunt bani europeni trebuie să ne batem joc de ei???

2. Se induce ideea eronată că acest şantier va aduce numai lapte şi miere în municipiul Bistriţa.

Am rămas stupefiat ascultând emisiunea „Impact” de la AS-TV din data de 29 iulie, când dl. Creţu îi spunea realizatorului emisiunii, dl.Cristian Berar, că vor intra aşa de mulţi bani în oraş că AS-TV îşi va putea schimba dotarea tehnică, că vom avea bani (la bugetul local) să schimbăm mobilierul din şcoli, să asfaltăm străzile din oraş, că firmele din Bistriţa vor câştiga foarte mulţi bani executând lucrări sau prestând servicii la acest drum.

Toate acestea sunt neadevăruri (nu vreau să folosesc termeni mai duri, cu toate că ar merita). Cu siguranţă că licitaţia va fi câştigată ori de unul dintre „regii asfaltului” din România ori de o firmă puternică străină. Avem nenumărate exemple, chiar în jurul nostru : DN 17(Cluj – Bistriţa – Suceava), DN 15A (Tg.Mureş – Sărăţel)- în curs de reabilitare sau DJ 151 (Bistriţa-Şintereag-Lechinţa-Sărmaşu). Toţi antreprenorii generali ai acestor lucrări şi-au adus staţiile proprii pentru asfalt, betoane sau agregate, au lucrat cu utilajele lor; dacă au mai dat nişte lucrări în subantrepriză unor firme locale i-au plătit prost şi cu întârziere. Au angajat personal din zonă pentru munci necalificate, plătiţi cu puţin peste salariul minim pe economie. Toate beneficiile pentru bistriţeni, din acest punct de vedere, sunt basme.

3. Scoatem traficul care trece pe sub balcoanele concitadinilor noştri care locuiesc pe B-dul Independenţei sau pe Calea Moldovei.

Traficul care trece pe acest traseu este numai al autoturismelor care tranzitează Bistriţa, traficul greu de marfă este pe actuală şosea de centură. Tot acest trafic, inclusiv TIR-urile va trece la 600 m de centrul oraşului, la nici 100 m de cartierul Ion Minulescu-C.R.Vivu şi prin alte două cartiere rezidenţiale existente (Zăvoaie-M.Viteazu, respectiv Drumul Ghinzii) şi unul în curs de avizare la Unirea, trece pe lângă parcul şi ştrandul oraşului, pe lângă Staţia de Ambulanţă şi pe lângă Spitalul TBC.

4. Scoatem traficul din Viişoara şi Unirea

Informaţie parţial adevărată, traficul de tranzit spre DN 17C (Bistriţa-Năsăud) va trece tot prin Viişoara şi Unirea. Conform Studiului de trafic, anexă la documentaţia privind actualizarea PUG Bistriţa, traficul de tranzit pe relaţia  DN17C spre-dinspre Tg.Mureş sau Suceava spre/dinspre Năsăud este de 37-40%, iar perspectiva pentru 2021 (analizată de acest studiu) este la acelaşi nivel. Astfel, în orice variantă ocolitoare SUD, dacă traficul total va fi de cca 12000 autovehicule/zi, prin Viişoara şi Unirea vor trece zilnic 4500-5000 de autovehicule.

5. Varianta 2 SUD este singura fezabilă

Fezabilă este o variantă de NORD, nu actuala centură a oraşului, care să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege (în afara intravilanului, la peste 50 m de construcţii) şi să ţină cont de rezultatele studiului de trafic, care constată şi previzionează o pondere importantă a traficului pe DN 17C (Bistriţa-Năsăud). Este declarată singura variantă fezabilă pentru că nu s-a studiat alta. Un exemplu în acest sens: IPTANA nu a cerut de la OCPI  ridicările topo decât pentru varianta 2 SUD. Faptul că au fost studiate mai multe variante este un neadevăr, nu există nici un document oficial în acest sens!!!

6. Sunt multe drumuri, inclusiv autostrăzi, care trec prin păduri şi că între un om şi un copac alege omul.

Sunt de acord cu această afirmaţie şi sunt convins că şi o variantă ocolitoare NORD va avea traseu prin pădure. Stricto-senso şi eu aş alege omul în detrimentul unui copac, dar, tăind copacul acum, salvăm omul pentru moment, în schimb îi mutilăm viitorul său şi al urmaşilor săi. Spaţiile verzi ale oraşului trebuie extinse, nu diminuate. Nu este nici o logică la a se renunţa la Planul Urbanistic Zonal de amenajare a Pădurii Codrişor ca zonă de agrement, cum a mai fost. Suprafaţa parcului municipal nu mai este suficientă pentru populaţia actuală a municipiului, când a fost construit parcul, Bistriţa avea cca. 10% din populaţia actuală. Pădurea Codrişor este şi trebuie să rămână plămânul oraşului. Nimeni nu ne va da înapoi acest dar de la natură pe care cineva, chiar şi primarul vremelnic în funcţiune, vrea să îl distrugă. Constatăm că natura se schimbă în primul rând datorită intervenţiei nesăbuite a oamenilor, că sunt tot mai frecvente fenomene naturale extreme cum nu am avut în zonele noastre. Avem o datorie faţă de generaţiile care vin după noi: să le lăsăm moştenirea de la natură de care să se poată bucura şi ei.

Adrian Florin Chereji

Notă (extras din OG 43/1997 republicată)

• Art.37. „Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic.”
• Art. 47. „Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naţionale europene, respectiv de 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional şi judeţean. Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe comerciale, depozite angro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se desfăşoară activităţi economice.”