O lume într-un singur OM

MENUŢ MAXIMINIAN este un nume care s-a impus în jurnalismul bistriţean şi îşi face loc cu talent şi hărnicie şi în literatura română contemporană. S-a născut la Timişoara dintr-o întâmplare, cu rădăcini adânc înfipte în solul care ţine memoria şi istoria strămoşilor săi, ţărani ce îşi dorm somnul cel veşnic în umbra codrilor de sub cremenea Ţibleşului. Cu dorul ţarinei transilvane în sufletu-i de român, jurnalist profesionist, Menuţ Maximinian s-a dedicat etnografiei şi folclorului într-un timp în care colegii lui de generaţie se arătau atraşi de valorile culturii străinilor. Tânăr ca vârstă, - s-a născut la 10 iulie 1979, Menuţ Maximinian a făcut deja acel tur de forţă prin care viaţa însăşi l-a pus faţă în faţă cu propriul destin. A conştientizat că este o valoare, are puterea de a discerne binele de rău şi de a alege apele de uscat, a demarat şi finalizat proiecte generoase şi care îl implicau în activităţi dintre cele mai diverse si interesante. Jurnalist cu state vechi de acum, la cotidianul Răsunetul( unde lucrează din anul 2002) s-a remarcat prin profesionalism şi acel soi de prietenie care face casă bună cu cititorul, cu oamenii dornici să descopere într-un jurnalist şi valoarea umană, nu doar talentul ca mânuitor de ,,pix,, pe hârtia de scris.

Din anul 2008 este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti, şi membru al Ligii Scriitorilor din Romania, fiind ales în funcţia de secretar al Filialei Bistriţa-Năsăud. Face parte din Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi a Societatea Scriitorilor Bistriţeni.

Spirit liber şi dornic de comunicare pe cele mai neaşteptate canale media, Menuţ nu pregetă şi scrie, trimite articole, reportaje, interviuri etc. la foarte multe publicaţii din ţară şi din străinătate. Devine repede un nume în jurnalistica naţională, fiind cooptat ca redactor (2004-2005) la săptămânalele Şapte zile bistriţene, (2006) şi Bulevardul Ştirilor din Satu Mare -2005-2006. Este redactor Radio Renaşterea şi colaborează la ziarul “Realitatea”, revistele EuRoCom si “VIP” din Bucureşti, “Agerro”-Stuttgart, Romanian Tribune-Chicago, “Revista ilustrată” a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa, Conexiuni a Centrului Cultural Municipal Bistrita, “Studii şi cercetări etnoculturale” a Complexului Muzeal Bistriţa, “Litera Nordului” şi la “Mişcarea Literară” etc.

În palmaresul său de ziarist apar primele premii importante, cum ar fi cel pentru Jurnalism Cultural pentru Municipiul Bistriţa.

Diplomele şi laurii succesului evident se adună, la fel cum se acumulează şi ideile în paginile scrise, pentru ca Menuţ Maximinian să realizeze că dispune de talentul necesar pentru a aduna în paginile unei cărţi primele sale interviuri jurnalistice. Sunt, de fapt, dialoguri de o excepţională valoare culturală, documente autentice ale trecerii prin scena folclorului şi prin viaţă a unor eroi care duc prin însăşi destinul lor, viitorul cântecului nostru românesc.

Menuţ este deja autorul a şase cărţi: Confesiuni, Ed. Arcade, 2004, fiind lucrarea cu care debutează editorial, unde valorifică date biografice, stări de spirit şi nuanţe umane din întâlnirile lui cu cele mai importante vedete de folclor din întreaga ţară, începând de la Sofia Vicoveanca, Nicoleta Voica, Angela Moldovan, Benone Sinulescu, Valeria Peter Predescu la cei mai tineri şi talentaţi solişti.

Revine pe piaţa de gen cu Cartea Diuganilor, Ed Karuna, 2006, o monografie satului Dumbrăviţa din jud. Bistriţa Năsăud. Este o clipă astrală aş spune în biografia lui Menuţ Maximinian, când se întoarce cu toată raţiunea sa de a fi, cu patima fiului de ţăran neaoş dar care ajunge domn la oras, omul care nu poate scăpa de dorul de ACASĂ, dor care îl arde, îl atrage mereu spre locurile de baştină. Cartea Diuganilor este un succes real, se bucură de o primire critică excelentă din partea literaţilor, folcloriştilor. Este lansată într-un cadru specific ţărănesc, ceea ce face să aibă ecouri meritorii în mass media naţională.

În antologia „Generaţia in blugi”, Ed. Karuna 2007, îşi publică o seamă de ,,pastile,, preluate din cotidianul Răsunetul, unde i-au fost publicate de-a lungul a 6 ani, în cadrul unei rubrici, cu acelaşi nume. Sunt stampe ale unui cotidian transparent aproape, detalii ale unui întreg prin care noi, cititorii, oamenii prezentului apăsat de griji şi necazuri, trece cu indiferenţă la ceea ce este frumos, interesant şi ne înconjoară. Menuţ trage, astfel şi un semnal de alarmă, de atenţionează că nu suntem singuri, că avema fiecare un drum, o datorie faţă de semnii noştri, faţă de noi.

Cartea intitulată „Chip de înger”, Ed. Karuna 2007, este un document prin care este reliefată istoria recentă a Aşezământului Sfântul Iosif de la Odorheiul Secuiesc. Din paginile, scrise cu căldură blândă şi talent rarisim, izvorăsc pilde de curaj omenesc, bunătate şi raţiune, sacrificiu şi aplecare spre cei 120 de copii, care sunt crescuţi de 10 măicuţe dintr-o mănăstire din Munţii Harghitei. Un loc mai puţin umblat de oamenii obişnuiţi, dar care nu a fost nici o clipă abandonat de Dumnezeu însuşi.

Între copii orfani şi scriitorul Menuţ Maximinian se crează a relaţie reciprocă de dragoste şi umanitate adevărată. Se leagă acel fir roşu al acţiunii prin care Omul nu se mulţumeşte doar cu ceea ce are, încearcă cu toate puterile lui să facă Bine, să-şi ajute semenii. În acest context, Menuţ nu ne surprinde cu generozitatea-i de acum proverbială. Ii este conferită Diploma de excelenţă pentru volumul ,,Chip de înger,, din Partea PROADO, în anul 2008.

O altă carte semnată de Menuţ Maximinian este cea intitualtă “Pe aripa cerului”. Conţine proză jurnalistică şi a apărut la Editura Karuna în 2008. Cartea asta are puterea de a penetra spaţii şi timpi, de aradiografia situaţii şi destine umane. Harul cu care a fost scrisă se vede din primele pagini iar critica de specialitate nu a făcut altceva decât să o pună în valoare prin semnăturuile unor personalităţi de acum recunoscute în lumea literară, şi revistele importante care au găzduit cu generozitate cronicile de carte.

„Povestea Anei”, volumul apărut la Editura Lidana din Suceava în 2009 surprinde latura umanitară a voluntarilor Fundaţiei de Caritate şi Întrajutorare Ana, scriitorul şi jurnalistul fiind implicat într-o serie de acţiuni umanitare ale fundaţiei.

Antologia de texte “Solidaritate şi toleranţă”, Editura “Mesagerul” 2009 coordonată de Menuţ Maximinian şi Doina Orza, apărută sub sigla PROADO, prezintă gândurile despre cele două concepte a 95 de nume, răspunzând invitaţiei scriitori, profesori, medici, preoţi, sociologi, psihologi.

Are în pregătire volumele ,,Povestea Anghelinei Timiş Lungu,, , Destinul lui Cornel Pop şi a coralei “Andrei Mureşanu”, O viaţă în cântac-Cornelia Ardelean Archiudean şi un volum monografic care vizează istoria Mănăstirii Dobric.

Sigur că proiectele editoriale continuă şi Menuţ Maximinian ştie că este încă în faţa unui drum lung pe care parcurgându-l va culege, în timp, laurii reunoaşterii ca scriitor inconfundabil, unul care deţine acel ,, ceva,, care îl face inconfundabil în corul general al literaturii de astăzi.

Legat de locul natal, de amintirile clare din copilărie, Menuţ reuşeşte să ilustreze excepţional satul cu valorile sale, aşa cum s-a întâmplat şi în volumul îngrijit de el, şi în care a adunat ,,Cântece pentru toate vârstele,,, o lucrare de referinţă pentru ceea ce este satul contemporan, şi care aparţine fostului său învăţător, Macedon Mizgan.

Mereu în acţiune şi gata să-şi spună cuvântul, Menuţ Maximinian a prefaţat volumele : „Evocări”, Paraschiva şi Gavril Avram, Ed. Karuna, 2006, „Joc de rol”, Marilena Toxin, Ed. Mioriţa 2007, „Versuri târzii”, Dumitru Popiţan, Ed. Karuna, 2007.

Este prezent în Antologia Scriitori Bistriţeni, Ed. George Coşbuc, a Societăţii Scriitorilor Bistriţeni, tradusă în franceză, germană, greacă, engleză şi maghiară, ceea ce face ca numele său şi ideile inedite să îi fie cunoscute şi în Uniunea Europeană. De asemenea, face parte dintre4 scriitorii din „Pretexte”-antologia Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, la Editura Eikon. Nu întâmplător este membru al Cenaclului Conexiuni şi al Cenaclului George Coşbuc din Bistriţa. Locuri dragi, în care se întâlneşte ciclic cu colegii împătimiţi de taina cuvintelor.

Cuvântul este legat firesc de nota muzicală şi Menuţ Maximinan, în acest sens, face un aliaj cultural notabil. Fin cunoscător al fenomenului în sine, este redactor muzical la albumele „Copilule cu ochi senini”- colinde cu Cornelia Ardelean Archiudean şi grupul Doiniţa al Cercului Militar Bistriţa 2005, „Pas cu pas”-Aurel Raţiu-romanţe, 2006, „Creşteţi flori şi înfloriţi”, Florina Ciuruş, muzică populară, 2007, „M-o făcut mama plăcută”-Cristina Maria Cosma-muzică populară, 2007, „Vioara”-Cornelia Horobeţ, romanţe-2007, „Deschide uşa creştine”-Radu Arcălean, colinde, 2007, „Ceterucă de brăduţ”-Alina Ceuca şi „ Drag mi-o fost de când am fost”-muzică tradiţională, 2009.

Intră în lumea Folclorului şi a Etnografiei, ca specialist, cu pregătire universitară în acest domeniu, dar, cu dragostea sa mare faţă de frumuseţea intrinsecă a cântărilor, reuşeşte să atragă atenţia, fiind în prezent, realizatorul emisiunii AStăzi sărbătorim la AS TV. Emisiunea are deja fanii săi declaraţi, este un succes de public iubitor de televiziune şi cântec, asta şi pentru că, Menuţ are deja la ,,dosar,, alte emsiuni de radio si tv de succes, pe care le-a realizat pe parcursul anilor care au trecut. În 2004 a fost realizatorul emisiunii Fântâna cu doruri multe la Radio Bistriţa, în perioada 2006-2008 a fost realizatorul emisiunii Dedicatiile lui Menuţ, de la TV Bistriţa.

Implicat în mai tot ce înseamnă Cultură, din 2008, Menuţ Maximinan devine membru al ASTRA, Despărţământ Năsăud. Cu oamenii şi pentru oameni,- ar putea fi deviza care să-l definească pe omul Menuţ Maximinian, care nu-şi precupeţeşte timpul şi puterile, talentul şi bucuria pe care le pune în slujba celor din jur. Din 2002 este şi membru al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, preşedinte a Comisiei mass-media , este Redactor şef la Drepturile Tale-lunar, o publicaţie care apare sub ediga PROADO din Bistriţa.

Ar fi nepotrivit ca după atâtea succese incontestabile, Menuţ Maximinan să nu beneficieze de recunoaştere oficială, de diplome şi premii pe care le merită cu prisosinţă. Astfel, pe lângă Premiul Municipiului Bistriţa pentru cel mai bun jurnalist al anului 2005, a mai primit, în acelaşi an, şi Premiul Centrului Judeţean pentru Cultură pentru promovarea culturii în presa scrisă şi Premiul pentru promovarea culturii româneşti, o recunoaşte de merit care venea de la Fundaţia Progress. Tot în 2005, OADOR îi acordă Diploma de excelenţă pentru promovarea valorilor neamului. Ia Premiul I în cadrul proiectelor culturale iniţiate de Fundaţia Ana, Suceava, cu volumul „Confesiuni”, Ed. Arcade, 2004 şi Premiul Instituţiei Prefectului pentru voluntariat, 2006, este desemnat Cel mai bun voluntar al anului, de către Direcţia Judeţeană pentru Tineret, 2006. Un alt titlu de Voluntarul anului îl primeşte de Consiliul Local şi Primăria municipiului Bistriţa în 2006, an în care Ddiplomă de excelenţă pentru activitatea profesională, culturală şi artistică îi este conferită de PROADO. Este mereu în centrul atenţiei, şi nu surpinde pe nimeni, când Premiul Centrului Cultural Municipal Bistriţa pentru jurnalistul cultural al anului, 2006 îi revine lui… Menuţ Maximinan. Dintre activităţile culturale amintim: iniţiator şi organizator al Serbărilor “Răsunetul” şi al Serbărilor Satului Dumbrăviţa, unul dintre fermeţii şi organizatorii Galei pe municipiul Bistriţa a concursului “Debut 50 plus”, dar şi a altor spectacole. S-a numărat printre iniţiatorii şi prezentatorii unor acţiuni culturale majore, precum: “Toamna Bobocilor”, acţiune destinată sută la sută elevilor. “Seara interetnică”, o întâlnire memorabilă, în care etniile maghiară, săsească şi rromă şi-au prezentat tradiţiile, încă mai păstrează revereberaţii în sufletele spectatorilor şi actorilor amator, care au participat şa acţiune. Este unul dintre moderatorii cu carismă certă a unor evenimente importante din judeţ, prezent în o seamă de jurii de specialitate, la festivaluri, simpozioane, seminarii etc.

Dar, cum a ajuns Menuţ Maximinian la un astfel de profil pe care mulţi inşi trecuţi de jumătatea vieţii l-ar invidia pe drept? Printr-o pregătire profesională continuă, prin seriozitate şi putere de concentrate pe o temă dată, prin perseverenţă. În 1998 termină Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” din Bistriţa, profil Matematică-fizică, apoi, în 2002, Şcoala Postliceală de Informatică din cadrul Grupului Şcolar de Informatică. Informatica va rămâne doar ,, o unealtă de lucru,, potrivită pentru un scriitor şi jurnalist modern, cum este el, şi atras de rădăcinile sale din Dumbrăviţa, alege, în 2002,Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere, secţia română-etnologie. Din 2009 este absolvent masterat la Etnologie la Universitatea de Nord Baia Mare. Un volum de date şi de acţiuni dintre cele mai complexe si care conturează profilul unui Om special, şi parcă pentru a demonstra că Menuţ Maximinian este şi ancorat în lumea reală, în cea în care trăim ca indivizi fiecare, nu este lipsit de însemnătate să menţionăm, că în 2002 a lucrat ca operator la firma de sondaje Daedalus.

O lume într-un singur Om ! Iată ideea în care are loc metamorfozarea prin care Menuţ Maximinian strâneşte interesul contemporanilor, face mândria părinţilor şi demonstreză că, atunci când îţi doreşti cu toată fiinţa ta un lucru, acel lucru devine şi posibil. La mulţi ani !