O nouă apariţie editorială în zona Năsăudului, Astra Salvensis, revistă de istorie şi cultură. Anul I, nr.2, editată la Salva

La iniţiativa prolificului teolog şi istoric Iuliu-Marius Morariu (pe care, cele două apariţii editoriale şi numeroasele articole îl recomandă), despărţământul Astrei de la Salva, a lansat anul trecut o revistă de istorie şi cultură, Astra Salvensis, avându-i printre fondatori pe prof. Ioan Seni, prof. Ana Filip, prof. Romana Fetti, prof. George Pop. prof.Vasilica Găzdac, înv. Luminiţa Cuceu şi Iuliu Marius Morariu.
Deşi destul de tânără în peisajul revuistic, revista a reuşit să se impună în câmpul cercetării fiind indexată în câteva baze de date internaţionale prestigioase, dintre care amintim: Ulrich(BDI), Index Copernicus( BDI), Ebsco( BDI), RePEc( BDI), Google Academic, Scipio, ORCID.
Chiar dacă pare o ascensiune surprinzătoare, totuşi ea, nu este una întâmplătoare, deoarece toate articolele propuse sunt trecute prin lentila critică a unor personalităţi ale culturii române şi europene, dintre care amintim pe: dl Acad. dr. Mihai Şora, prof. univ. dr. Lucica Fetcu, prof. Univ. dr. Luiza Palanciuc, prof. univ. dr. Grigore Smeu, prof. univ. dr. ing. Gheorghe Țiclete, prof. univ. dr. Mihai Toma, conf. univ. dr. Ludmila Balţat, conf. univ. dr. Olimpia Iacob, lect. Unv. dr. Maria Barbă, prof. dr. Petru Demetru Popescu, prof. dr. Luminiţa Cornea, prof. dr. Lilia Rufanda, dr. Valentin Talpalaru, dr. Mircea Gheorghe Abrudan, asist. univ. dr. Ioan Morariu, asist. univ. dr. Ioana Iacob Mudure.
Datorită colaborării dintre spiritul tânăr şi înţelepciunea celor din comitetul ştiinţific, revista se recomandă drept o antologie de cercetări culturale valoroase.
Poate că par apoteotice aceste cuvinte pentru o revistă la început de drum, dar totuşi, elanul şi fanatismul sunt specifice tinereţii, ori, Astra salvensis, este redactată de un grup de tineri studenţi şi doctoranzi, molipsiţi fiind de entuziasmul cultural al teologului în devenire Iuliu-Marius Morariu.
Marasmul intelectual nu este caracteristic acestei publicaţii, care te îmbie încă de la primele pagini să o parcurgi fără să te plictiseşti, şi aceasta datorită alternanţei temelor şi de bună seamă a stilului caracteristic fiecărui publicist.
În paginile acestui număr al revistei se regăsesc articole semnate de autori consacraţi deja, dintre care amintim, pe dl dr. Mircea Gheorghe Abrudan, dl Alexandru Dărăban, dna prof. Vasilica Găzdac, dl Morariu-Iuliu Marius, dl Mihai Groza, dl Horvat Marian, etc., dar, întilnim de bună seamă, şi intelectuali în devenire.
Între materialele publicate se regăses atât elemente ce ţin de istoria locală, dintre care amintim studiul lui Iuliu Morariu, Elemente ale opresiunii comuniste în localitatea Salva, sau aricolul părintelui Ovidiu Halas, intitulat Istoria monahismului din judeţul Bistriţa-Năsăud, şi altele. Nu lipsesc de asemenea cercetările cu privire la istoria naţională, amintim aici Blajul şi Marea Unire. Pagini din activitatea Consisliului Naţional Român din Blaj, semnat de dl Mihai Groza, sau articolul semnat de către dl Andrei Păvălean, intitulat: Relaţiile franco-române reflectate în presa românească din Transilvania în perioada 1890-1900, articolul d-lui Răducu Ruşeţ, Profilul biografico-intelectual al lui Septimiu Albinii, de asemenea, nu poate trece neobservat .
. Domeniul cercetărilor teologice este reprezentat în acest număr de către dl dr. Mircea Abrudan cu un amplu studiu despre Valoarea persoanei umane în teologia creştin ortodoxă, de cercetăriile filosofice, şi de către Paul Găvriloae ce îşi numeşte articolul: A II-a şi a III-a nuntă din perspectivă ortodoxă.
Părintele Emanuel Căşvean prin studiul Elemente ale misticii germane reflectate în opera omiletică a lui Meister Eckhart, şi subsemnatul prin studiul Alioşa şi Mîşkin- chipuri ale libertăţii harice, aduc cercetări din domeniul filosofiei.
Invităm aşadar, cititorul bistriţean să se delecteze cu lecturarea unei reviste în plină ascensiune care nu o să dezamgească posteritatea şi nici ochii critici ai cititorului.