Obama din… Carpaţi!

Ah! Cuum? Nu se poate! Aşa ceva?… Mr. Obama, senatorul de culoare din Illinois au şansele cele mai mari de a deveni marţi noaptea primul preşedinte afro-american al Statelor Unite e Yankey Boy, nu di’ la noi… Eh! acolo, America, cu New York şi Los Angeles, nu Năsăud şi Bistriţa, cu Cadillacuri din alea mari, nu Dacia Logan, cu milioane de dolari pe zi de campanie electorală, nu cu tot felu’ de mai nime de-ai noşti’ ce nu-şi pot plăti on’ Bild într-o gazetă!… Nu, nu, nu mere’, o ci’ Obama băiat bun, mai bătut de sore’ noo!, daa, grăieşte fain, adună lume după el ca la Petrache Lupu a nost’ pe vremuri… nu să vijeşte, nu nuu… or fi şi Carpaţii noştri ceva, nu zic nuu, chiar Alpii Răsăritului, ce mai, dar yankeii ăştia ca Rocky Mountaines nu se lasă adică “never give up”… deci să recapitulăm câteva din momentele cruciale “crucial events” ale campaniei electorale americane; şase luni de bătaie cruntă “cruel battle” înăuntrul Partidului Democrat între senatoarea din New York – Hillary Clinton şi senatorul de Chicago – Barck Obama, în care şansele au alternat pe rând; am urmărit extrem de atent întreaga dispută, şi aş înclina să cred că ceva din imprevizibilul lui Ohama “his unpredictability” au înclinat balanţa în favoarea lui; ultimele patru luni de campanie între Obama şi rivalul din Partidul Republican, senatorul de Arizona, John McCain, au amprentat înverşunarea pentru Casa Alba “at stake is White House”, considerată încă postul cel mai puternic al Planetei… încă!… desigur, repet, calităţile de orator ale tânărului senator, stăpânirea de sine “his composure”, puterea de improvizaţie “inspiration’s power”, au ieşit permanent în evidenţă, “conspicous qualities”, dar, poate deloc de subestimat ar fi avalanşa de fonduri electorale ce au curs înspre democraţii lui Obama; când în luna septembrie cifra de fonduri electorale pentru Obama a atins 150 de milioane de dolari, asta spune ceva enorm.

Republicanii au resimţit puternic şocul de pe Wall Street, cu falimentul ultrapenibil al greilor financiari, nemaireuşind să pluseze peste contracandidatul democrat; deci, Casa Albă, care deţine automat întreaga putere executivă din Statele Unite este în apropierea democraţilor, deşi surprize de ultimă oră “last minute surprize” pot să apară; dar, este însă foarte greu de crezut că avansul de 5-8 procente în statele cheie “swing states” ca Ohio, Pensylvania, Florida sau Colorado în favoarea lui Obama ar mai putea fi răsturnat “turn down” de republicani, şi asta în ultimele trei zile de campanie.

Şi, totuşi, de ce am dori oare o “Carpatizare de tip Obama” şi pe meleagurile noastre nu prea… americane (fie şi de colbul de pe drumurile neasfaltate, absenţa dramatică a autostrăzilor, haosul administraţiilor post-comuniste sau indescriptibilul balcanism al corupţiei); fiindcă o generaţie tânără de manageri economici, ai informaţiei solide în administraţia unei ţări, pot să transforme politicianismul în “nous-politics” adică politica intelectului de ştiinţă şi conştiinţă, în care un leader sau leaderi charismatici să impulsioneze o ţâşnire din latentul “aşa-i la noi”: ar fi un paralelism “resemblance” de tip “Obamian” cu un conţinut creator al naţiunii “Miterschaffung” a cărei imperativă necesitate este tocmai perioada de criză în care înotăm ca Humanitate întru supravieţuibil “by swimming as Humanity toward surviving”…

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5