Pagini de istorie literară scrise la Maieru, Cormaia şi Chiuza, în prezenţa academicianului Nicolae Manolescu

Cel mai important eveniment literar pentru judeţul nostru s-a derulat în ceas de toamnă la Chiuza, Maieru şi Cormaia. Personalităţi marcante ale literaturii române au fost în judeţul nostru la cea de a XII-a ediţie a Zilelor prozei organizată de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, reprezentanţa Bistriţa-Năsăud a Filialei Cluj a USR şi Biblioteca Judeţeană George Coşbuc, cu o generoasă susţinere din sectorul privat (M.I.S. Grup-Anieş şi NEOHAN CONSULT). Tema ediţiei a fost „Prozatorii unui veac”. Invitatul de onoare a fost academicianul Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România.

După o zi de dezbateri şi lansări de carte la sediul Filialei din Cluj-Napoca, participanţii s-au deplasat la Centrul Cultural Liviu Rebreanu din Chiuza(vizitarea Centrului, vernisarea expoziţiei de pictură „Colibiţa”, lansarea volumului Liviu Rebreanu prin el însuşi de Niculae Gheran şi Andrei Moldovan, ediţia a II-a, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2018). Gazdă a fost primarul Grigore Bradea.

În sala de conferinţe a hotelului Decorale din Cormaia au avut loc lucrările colocviului Prozatorii unui veac, moderate de Irina Petraş preşedinta Filialei Cluj a U.S.R.

„Vreau să mulţumesc colegilor noştri de la Bistriţa care au avut această idee strălucită de a ne invita aici şi care au reuşit să convingă autorităţile să ne fie alături în acest proiect: Andrei Moldovan - şeful Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, Icu Crăciun – şeful reprezentanţei USR B-N, Ioan Pintea – directorul Bibliotecii Judeţene, Olimpiu Nuşfelean – directorul „Mişcării literare” şi tânărul nostru coleg Menuţ Maximinian – director al cotidianului „Răsunetul”. Mulţumim pentru generozitatea cu care ne-au primit. Nu o să uităm curând aceste momente, dealurile acestea splendide pe care cred că le vom visa multe nopţi”, a spus criticul Irina Petraş.

Preşedintele Nicolae Manolescu a vorbit despre romanele lui Liviu Rebreanu având intervenţii legate de modul în care îl receptează cititorii.

Criticul Răzvan Voncu a vorbit despre Centenarul romanului: „După 100 de ani, îndemnul şi pronosticul lui Lovinescu de a avea un roman românesc s-a îndeplinit. Romanul a fost specia dominantă a literaturii noastre, s-a impus şi toate dezbaterile care s-au purtat despre intelectualitate, despre generaţii s-au purtat prin intermediul romanului”. Cu acest prilej, revista Steaua a lansat un sondaj: 100 de cărți în 100 de ani. Rezultatele au fost prezentate la Zilele prozei de Victor Cubleşan și vor fi publicate în numărul 10 al revistei. Apoi invitaţii au susţinut lecturi publice din manuscrisele viitoarelor cărţi. La eveniment a fost prezent şi Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean.
La Maieru, la Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu, la întâlnirea moderată de criticul Andrei Moldovan, preşedintele Nicolae Manolescu a fost aşteptat de copii îmbrăcaţi de sărbătoare, care au ascultat cu atenţie discursul criticului literar pe care îl cunosc din manualele şcolare şi pe care, iată, au avut onoarea să-l vadă în şcoala lor, acolo unde învăţa altădată Liviu Rebreanu.
Irina Petraş le-a vorbit copiilor despre Transilvania literară, făcând referire la volumul „Transilvania din cuvinte”, antologie dedicată Centenarului Marii Uniri.
„Suntem ceea ce suntem pentru că ne-am născut în limba română, creştem cu ea şi ar fi bine s-o iubim şi să ne apărăm identitatea. Încercarea de a fi român este încercarea de a te cunoaşte pe tine, istoria, cultura. În faţa voastră, dragi elevi, sunt o mână de oameni care ştiu ce înseamnă cuvintele limbii române. Bucuraţi-vă de acest moment istoric. Se află aici Nicolae Manolescu, figură importantă a literaturii române. Peste timp să vă lăudaţi că a fost la Maieru, într-o şcoală care se numeşte Liviu Rebreanu, cel care vorbea despre seriozitatea ardelenească, seriosul academician Nicolae Manolescu”, a declarat preşedintele USR Cluj, criticul Irina Petraş.
„Toată viaţa am iubit şcoala, poate şi pentru faptul că am avut doi părinţi profesori. Abandonul şcolar mi se pare o mare crimă împotriva societăţii noastre. Şcoala rămâne mediul cel mai extraordionar din toate pe care le parcurgem de-a lungul vieţii. Nicăieri, niciodată nu vă veţi mai simţi la fel de bine, cum ar trebui să vă simţiţi la şcoală, pentru că aici vi se oferă totul fără să vi se cere decât un singur lucru, să învăţaţi. Să nu uitaţi că odată termiantă şcoala nu veţi mai avea o asemenea ocazie, veţi intra în viaţă, veţi avea probleme pentru câştigarea existenţei, familii, copii şi probleme la slujbă şi acasă. Profitaţi de ocazie cât sunteţi tineri şi sănătoşi şi nu vi se cere decât să deschideţi o carrte. Că e de matematică, de fizică, sau de literatură nu are importanţă, fiecare puteţi alege ceea ce vi se potriveşte. Dacă găsesc un cusur şcolii din România este de a pune totul pe acelaşi plan şi atunci când termini liceul trebuie să fii un enciclopedist. Nu se poate să le ştim chiar pe toate. Eu eram nul la fizică. Am avut foarte buni dascăli într-o perioadă în care nu aveam manuale. Cu toate acestea, dascălul de română mi-a predat literatura cu tot ce avea mai bun – Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu, George Călinescu, Liviu Rebreanu, Arghezi, Blaga, Macedonski şi alţii. Aceşti dascăli ţineau cu dinţii de istoria noastră literară ca noi să auzim de toţi aceşti scriitori care erau interzişi oficial. Din păcate acum mentalitatea este inversă. Sunt profesori care spun că nu pot preda Sadoveanu în şcoală pentru că nu-i interesează pe copiii de astăzi. Obligaţia ca profesor de română este să-i faceţi pe copii să înţeleagă şi să le placă Sadoveanu. Cine nu e în stare, sunt târguri de jobb-uri câte vreţi şi pot să se apuce de altă meserie. Este interzis să intri în şcoală cu o asemenea mentalitate. Dacă gândim aşa nu mai citim nimic din trecut, începând cu Biblia, a căror probleme nu sunt ale voastre, a copiilor. Ce să facem cu Shakespeare, Rebreanu. Şi totuşi, trecutul trebuie respectat, cunoscut, înţeles şi aceste cărţi trebuie citite. Dragi copii, să vă gândiţi că de aici, din Maieru, a ieşit unul din cei mai mari romancieri români. N-ar fi bine să întrebaţi ce dascăl a avut el la clasele primare care i-a dat baza de pornire? Cine l-a format? Ce i s-a spus? Credeaţi că vine un mare maestru de la Cluj să-i predea? Era învăţătorul lui din sat. Dacă aveţi ambiţii, profitaţi de şcoală pentru că, poate, de aici, dintre voi, se va mai naşte un Rebreanu mai mititel”, a spus, printre altele, criticul Nicolae Manolescu.
În discursul său, aplaudat la scenă deschisă, a vorbit despre modul în care a parcurs etapele şcolare, despre faptul că cel mai bine se regăseşte în şcoală, despre momentele grele prin care a trecut în momentul arestării părinţilor pe criterii politice, în momentul în care avea doar 13 ani, iar mai apoi exmatricularea lui din universitare din aceleaşi motive.
În acest cadru, primarul comunei Maieru, Vasile Borş, i-a acordat academicianului Nicolae Manolescu un premiu de excelenţă, mulţumindu-i pentru faptul că a poposit în „Cuibul visurilor”, acolo unde în urmă cu un secol se plimba romancierul Liviu Rebreanu.
La rândul lui, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, alături de organizatorii evenimentului, ( Andrei Moldovan, Menuţ Maximinian şi Icu Crăciun) a înmânat premiile „Prozatorii unui veac”. În urma jurizării (Irina Petraş – preşedinte, Andrei Moldovan şi Victor Cubleşan – membri) s-a hotărât decernarea premiile pentru prozatorii (în ordine alfabetică): Simona Antonescu, Hanna Bota, Gabriel Chifu, Florina Ilis, Daniel Moşoiu, Ovidiu Pecican şi Răzvan Voncu. Premiile au fost susţinute financiar de M.I.S. Grup, NEOHAN CONSULT, Asociaţia Culturală NEUMA şi Biblioteca Judeţeană George Coşbuc.
Au fost zile de sărbătoare literară care au scris încă o pagină în cartea de istorie a literaturii din judeţul nostru, ce s-a deschis cu mai bine de un secol în urmă prin nume precum Liviu Rebrenau, George Coşbuc, dar şi Andrei Mureşanu.
Această ediţie, prima în judeţul nostru a „Zilelor prozei”, nu va fi uitată nici de către organizatori, şi cu siguranţă, nici de către scriitorii ce au înnobilat prin prezenţa lor evenimentul: Nicolae Manolescu, Simona Antonescu, Hanna Bota, Gabriel Chifu, Icu Crăciun, Victor Cubleşan, Florina Ilis, Menuţ Maximinian, Andrei Moldovan, Daniel Moșoiu, Olimpiu Nuşfelean, Ovidiu Pecican, Irina Petraş, Ioan Pintea, Laura Poantă, Răzvan Voncu.