Până în 2013 – o creştere a spaţiilor verzi de la 11 mp, la 26 mp/locuitor

Conform statisticilor, la nivel naţional, în 2009 fiecărui orăşean îi revenea 17,8 mp de verdeaţă.

În unele localităţi, vorbim de mediul urban, suprafaţa spaţiilor verzi s-a diminuat, în ultimii 2-3 ani, deşi Ordonanţa 114/2007 obliga administraţiile locale să ajungă la minimum 20 de metri pătraţi pe cap de locuitor, în intravilan. Asta până în 31 decembrie 2010, iar până la finele lui 2013 suprafaţa de verdeaţă să ajungă la 26 mp/ locuitor. Cât este media europeană. Cum se prezintă lucrurile la Bistriţa, aflăm din dialogul purtat cu viceprimarul municipiului, George Avram.

- Ce suprafaţă spaţii verzi revine unui locuitor al Bistriţei, la această dată? A crescut sau a scăzut această suprafaţă de care vorbim, în intravilan?

- Municipiul Bistriţa deţine o suprafaţă de spaţii verzi de 83 hectare, cuprinsă în inventarul domeniului public. Ceea ce înseamnă 11 mp/locuitor. Încă nu avem situaţia spaţiilor verzi proprietate privată – grădini, spaţii aparţinând instituţiilor publice, care intră, desigur, tot în această categorie de spaţii verzi.

Primăria municipiului Bistriţa are în derulare executarea lucrării „Cadastrul spaţiilor verzi pe teritoriul municipiului şi localităţile componente”, încât la încheierea acestei lucrări vom şti, cu exactitate, care este suprafaţa de verdeaţă de care dispune oraşul la această dată.

- Nu în puţine cazuri primăriile au extins, mai mult pe hârtie, spaţiile verzi. Spuneţi-ne cum s-a întâmplat la Bistriţa?

- S-a întâmplat… se întâmplă cum am arătat. Urmărim o extindere reală a spaţiilor verzi şi protejarea lor.

Nu se potriveşte la Bistriţa clişeul acesta cu raportări fictive!...

Menţionez, în context, că Primăria Bistriţa are în derulare – fapt cunoscut – şi lucrarea cadastru general, care cuprinde teritoriul administrativ al municipiului cu cele 6 localităţi componente de 14.574 ha.

În localitatea componentă Sigmir, de exemplu, în urma lucrării de cadastru, a rezultat că suprafaţa de spaţii verzi este de aproape 15.000 mp, faţă de 8.800 mp cât figura în inventarul domeniului public. Odată cuprinsă în cadastru ca spaţiu verde, aceasta va fi protejată, nu va fi construit nimic acolo. E vorba de acele suprafeţe dintre limita curţilor şi drumul judeţean.

- Cum caracterizaţi statutul actual, la zi să spunem, al unei vecinătăţi cum este pădurea Codrişor?

- Statutul actual al pădurii Codrişor este, cum îi spune numele, acela de pădure. Urmare a construcţiilor ridicate în jurul Codrişorului şi în perspectiva deschisă prin PUZ-ul adoptat în 2010, Codrişorul Bistriţei îşi merită denumirea de pădure-parc. Ce-i drept, zona îşi aşteaptă intervenţiile prevăzute în PUZ, adică: amenajare alei pietonale, pista de biciclete şi, evident, spaţiile comerciale adecvate unei zone de agrement.

- Când va deveni realitate acest vis frumos în oraşul nostru?

- Suntem în faza de PUZ aprobat de Consiliul Local şi, în mod normal, ar trebui să continuăm cu „studiul de fezabilitate”, care încă nu este comandat…

- Oraşul s-a extins, a apărut un cartier nou, cunoscut sub denumirea de ANL-uri – Subcetate. Cum se îndeplinesc aici condiţiile pentru spaţii verzi?

- În zonă sunt amenajate spaţii verzi – gard viu, şi la fiecare ansamblu de blocuri sunt amenajate spaţii verzi. E adevărat că nu există un parc amenajat, doar locuri de joacă pentru copii.

- Dar se vede treaba că preocuparea pentru spaţiul construit a fost mai mare decât aceea pentru un parc şi în această zonă. Care să „echilibreze” dispunerea parcurilor în oraşul nostru.

- Observaţia aceasta poate rămâne în „picioare”... În PUZ nu a fost prevăzut şi parc, de aceea nu s-a făcut aşa ceva!

- De Planul Urbanistic General (PUG) se leagă, considerabil, creşterea suprafeţei de spaţiu verde. Rămâne de văzut dacă mai sunt/vor fi şi accesibile orăşenilor noştri spaţiile vizate. Ce părere aveţi?

- PUG-ul este cel aprobat în 2010. Prevederile sale sunt pentru o perspectivă de cel puţin 10 ani. Anul acesta, 2011, este termenul până la care se va încheia această lucrare amplă, de la care putem spune aşteptăm noi terenuri incluse în intravilanul municipiului, şi care vor creşte mult suprafaţa de spaţii verzi. Va fi cuprinsă în intravilan zona Wonderland. Într-o primă etapă, cel puţin jumătate din perimetrul acesta.

Termenul la care vom şti mai exact este finalizarea lucrării de elaborare a PUG, care va fi supus aprobării Consiliului Local în acest an calendaristic.

Vom avea prilejul să abordăm mai pe larg, în detaliu chiar, aceste aspecte după ce vom fi în posesia PUG-ului şi a „cadastrului verde”, lucrare, cum am arătat, în derulare.

- În încheiere, cum putem concluziona, Bistriţa este un oraş poluat sau unul pe cale de a deveni oraş care să se încadreze în normele europene de poluare a aerului.

Bistriţa nu este un oraş poluat. Asta şi datorită aşezării geografice, într-o zonă cu păduri, livezi, cursuri de apă. Putem spune că avem un oraş curat, sănătos, pe care trebuie să-l protejăm şi pe cât posibil să aducem îmbunătăţire factorilor de mediu.

Consideră că în 2013, termenul la care trebuie să atingem ţinta de 26 mp suprafaţă de spaţiu verde pe locuitor, cât este media europeană, municipiul Bistriţa va îndeplini acest standard. Bineînţeles, acţionându-se pe căile legale, stabilite de factorii de decizie locali.