Pentru un festival de poezie mai puţin oficios la Cluj-Napoca. Să luăm exemplu Bistriţei

Pentru că tot vrem să devenim capitală culturală europeană în 2021 cred că a sosit vremea să se organizeze un festival internaţional de poezie mai puţin oficios şi la Cluj-Napoca, aşa cum este la Bistriţa. Festivalul de Poezie „Lucian Blaga” e deja prea anchilozat şi oficial, iar vremurile din anii 90, când aduna sute de poeţi români şi străini, au trecut. Poate diriguitorii culturali locali ar trebui să ia exemplu Bistriţei, care deşi nu candidează la capitală culturală europeană a reuşit să organizeze un festival internaţional de poezie într-un cadru sintetic religios şi bucolic, ce adună noul val al poeziei române şi europene. În perioada 18-21 iulie 2013 are loc anual Festivalul internaţional de poezie şi muzică de cameră “Poezia e la Bistriţa”, organizat de Societatea de Concerte Bistriţa, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa, în colaborare cu Tăşuleasa Social, având ca parteneri: Centrul Cultural Municipal “George Coşbuc” Bistriţa, Plan B Club Café, Hotel Metropolis, Anca Florescu (Languages 4 Literature) şi parteneri media: Radio România Cultural, Dilema Veche şi Observator Cultural, care s-a desfăşurat la Sinagoga şi Plan B Club Café din Bistriţa, dar şi în mirificul areal de la Tăşuleasa, o adevărată perlă naturală din inima Munţilor Bârgău. Aici se adună poeţii din întreaga Europă şi într-un cadru lipsit de formalisme recită noile creaţii şi vorbesc despre mersul poeziei într-o comuniune aproape de o mistică a metaforei. “Responsabilii proiectului poetic” sunt scriitorii Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari, Ana Dragu și Domnica Drumea şi Attila Bartis. Bravo lor că au reuşit să depăşească din punct de vedere al promovării poeziei de calitate Clujul lui Lucian Blaga, pe care clujenii l-au îmbrăcat în bronzul uitării şi formalismului instituţional. Poezia e vie, nu natură moartă, asta trebuie să înţeleagă şefii instituţiilor culturale din oraşul de pe Someş. Clujul nu mai este pe harta poeziei europene şi datorită formalizării actului de creaţie poetică care a pierdut din profunzimea şi adâncimea creatoare abisală. Clujenii au uitat să mai viseze frumos în versuri. E vremea ca poeţii clujeni să citească poezii în parcuri şi în piaţa publică, nu în saloane de biblioteci prăfuite sau în săli reci de instituţii. La Cluj-Napoca poezia trebuie să coboare în stradă ca la Bistriţa.
Mai mult, la Bistriţa funcţionează gruparea poetică Grupul Sub-Nord, care îngemănează noul val poetic din liceele oraşului, în care se evidenţiază voci lirice originale şi inconfundabile care la Cluj-Napoca au pierit de mult. La Cluj-Napoca, deşi oraş univeristar şi candidat la capitala culturală europeană, poezia e considerată o cenuşăreasă a instituţiilor culturale locale. Din acest punct de vedere, Bistriţa ne-a luat-o înainte şi este deja o capitala europeană a poeziei, faţă de un Cluj-Napoca, care confundă evenimentele, entertainment-ul, cu actul cultural de calitate. Bistriţa e un producător de poezie autentică, Clujul a rămas închistat într-o atitudine formalistă sau indiferentă faţă de poezie. Cred că a sosit vremea ca la Cluj-Napoca să se construiască un pod al poeziei pe care să se fundamenteze strategia de Capitală Culturală Europeană 2021.