Poliţia Rurală, numai de bine: infracţionalitatea în scădere, timp redus de intervenţie

La mai bine de două luni de la înfiinţarea celor şapte secţii de poliţie rurală de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, activitatea este una cu “valenţe pozitive”. Cel puţin aşa a caracterizat-o comisarul şef Ioan Ovidiu Mureşan, şeful Inspectoratului de Poliţie al judeţului Bistriţa-Năsăud, în cadrul unei conferinţe de presă. Şi asta, chiar dacă, pe acest segment al Poliţiei Rurale, există un deficit de personal, adică patru ofiţeri şi trei agenţi, posturi care vor fi ocupate, cel mai probabil, cu viitorii absolvenţi ai şcolilor din subordinea MAI.

Numai în luna octombrie, Inspectoratul de Poliţie al judeţului Bistriţa-Năsăud, pe segmentul de Poliţie Rurală, a aplicat un număr de 2159 contravenţii, dintre care 1245 la regimul rutier, 688 privind fapte de încălcare a ordinii şi liniştii publice, 103 la regimul evidenţei populaţiei, plus alte 25 de infracţiuni stradale. Poliţia Rurală a cercetat, luna trecută, 135 persoane, fiind începută urmărirea penală pentru 165 de învinuiţi.

Patrularea pe itinerarii prestabilite, în schimburi, a avut efecul aşteptat: un număr de 82 de infracţiuni au fost surprinse în flagrant, dintre care 47 privind ordinea și liniștea publică. Mai mult, dinamica accidentelor rutiere a avut un trend descendent, atât datorită faptului că poliţia a fost mult mai prezentă pe drumurile din judeţ, cât şi pentru faptul că patru maşini ale secţiilor de poliţie rurală sunt dotate cu aparat radar.

Numărul apelurilor la 112 a crescut în lunile septembrie şi octombrie (lunile de “bilanţ” ale Poliţiei Rurale), cu aproape 20% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 3027. Peste jumătate dintre apelurile de urgenţă direcţionate spre IPJ BN vizau mediul rural, dar, chiar şi în aceste condiţii, a fost redus timpul de intervenţie cu o medie de trei minute. Adică, dacă până mai ieri, poliţiştii ajungeau, în mediul rural, la locul faptei, în medie în 17 minute, acum vin în mai puţin de un sfert de oră. Atunci când şi distanţa şi condiţiile de drum permit acest lucru, pentru că “poliţia are în dotare maşini, iar nu elicoptere”, a ţinut să precizeze comisarul şef Ovidiu Mureşan.

Din efectivele de poliţie rurală nu a plecat nimeni…decât pe cale naturală, adică prin pensionare. În prezent, Poliţia Rurală din Bistriţa-Năsăud însumează 58 poliţişti de proximitate, 108 poliţişti pentru patrulare şi 16 ofiţeri.

Despre reducerea cheltuielilor, date foarte exacte nu au fost prezentate. Cert este că numărul poliţiştilor, arondaţi la secţii de Poliţie Rurală, cărora li se mai acordă bani pentru chirie s-a înjumătăţit. Mai mult, au fost reduse cheltuielile cu salariile, dat fiind faptul că vreo 58 de foşti şefi de post şi-au pierdut indemnizaţia de conducere. Spaţiile unde funcţionau posturile de poliţie comunale nu ar mai fi încălzite în ansamblu, ci doar într-o cămeruţă. Totuşi, pentru că maşinile nu merg cu aer, au crescut cheltuielile pentru carburanţi, cu vreo 30%. Nu-i bani, Poliţia nu are cotă maximă.

Concluzia îmi aparţine… Noul concept de organizare şi funcţionare a poliţiei din mediul rural este minunat. Rău-făcătorii s-au mai domolit de când văd peste tot maşina poliţiei cu “nino-nino”. Încasările la buget au crescut, prin mărirea numărului de sancţiuni aplicate, mai ales la regimul circulaţiei rutiere. Poliţia intervine mai rapid, altfel spus eficient. Ce-i dacă unii dintre poliţiştii rurali mai cârcotesc, dar nu în faţa superiorului.

“Dacă nu şi-au tocit coatele prin “Academie” şi au băut cerneala, n-au decât să patruleze!”, vorba altcuiva.