Posturile comunale de poliţie, reînfiinţate, la cererea sătenilor şi primarilor

Locuitorii din mediul rural şi autorităţile locale au avut sentimentul că poliţia şi-a restructurat activitatea, că nu este o prezenţă activă pe raza localităţii lor. Acesta este unul dintre motivele pentru care activvitatea poliţiei de ordine publică din mediul rural a fost adaptată, prin reînfiinţarea posturilor comunale de poliţie. Oamenii simţeau nevoia să se plângă unui poliţist, iar de la 1 septembrie au între doi şi patru, depinde de mărimea localităţii.  Primarii vroiau mai mulţi oameni ai legii pentru un climat de siguranţă.

          “Sentimenul acesta al lipsei prezenţei poliţieneşti în mediul rural a fost determinat şi de faptul că în judeţul nostru nu s-au înfiinţat poliţii locale, deşi Legea 155 o solicită. Cu excepţia Bistriţei şi a Prundului Bârgăului, mai este la Nimigea o structură, în rest, nicio comună nu are poliţi locală. Or, problemele acelea mărunte, începând de la paza culturilor, a obiectivelor cu risc – biserica, primărie, casieria- paza bunurilor cetăţenilor, inclusiv chestiuni mărunte de ordine publică, prin lege sunt atribuite în competenţa acestor structuri de poliţie locală”, a explicat comisarul şef Liviu Olariu, adjunctul şefului IPJ BN, în cadrul unei conferinţe de presă.

          De exemplu, în judeţe precum Neamţ sau Argeş, Poliţia Locală se ocupă de chestiunile mărunte, iar Poliţia naţională are atribuţii distincte.

Practic, pentru o mai bună cunoaştere a populaţiei  (şi implicit a eventualilor suspecţi), a problemelor locale, dar şi pentru o intervenţie mai promptă în teritoriu  vor funcţiona, pe lângă cele şapte Secţii de Poliţie Rurală (Bistriţa, Năsăud, Beclean, Sângeorz Băi, Prundu Bârgăului, Petru Rareş, Sânmihaiu de Câmpie) şi 58 de posturi comunale, cu 2-4 poliţişti, dintre care unul, pentru responsabilizare, va fi şef.

          Mulţi dintre poliţiştii de la posturile comunale vor locui în comune, de altfel de acest criteriu s-a ţinut cont şi în repartizarea pe localităţi. În prezent, pentru structurile de poliţie din mediul rural, sunt neocupate circa 70 de funcţii, iar ocuparea acestora cu absolvenţi ai şcolilor din subordinea MAI ar fi una binevenită, a explicat comisarul şef Liviu Olariu.

          Despre ce a fost, numai de bine, cel puţin în judeţul nostru modelul european a funcţionat. În timp ce la nivel naţional, s-a înregistrat o creştere a infracţiunilor sesizate la sate, pentru Bistriţa-Năsăud a fost invers.   

La nivel naţional, în primele şapte luni ale anului, numărul infracţiunilor sesizate a fost în creştere cu patru procente, acest trend crescător menţinându-se atât la infracţiunile contra persoanei (omor, tentativă de omor loviri şi alte violenţe, viol), cât şi la cele contra patrimoniului. “Furtul în mediul rural înregistrează creşteri semnificative, furturile din locuinţe, de animale, din biserici”, a remarcat comisar de poliţie Ciprian Buta, adjunct al şefului IPJ BN.

În schimb, la nivelul judeţului nostru, infracţionalitatea a cunoscut un trend descendent. În perioada analizată, singurele infracţiuni care au cunoscut o creştere, în cele 58 comune adin Bistriţa-Năsăud, au fost furturile din locuinţe. Până şi accidentele petrecute în mediul rural au înregistrat o uşoară scădere. Oricum, judeţul în general este unul sigur, fiind la “polul de jos

al infracţionalităţii”.