Povestea Eroului Necunoscut. Să facem paşi prin istorie, să reflectăm!

În toată Europa, după Primul Război, statele naţionale au adoptat  ideea alegerii unui EROU NECUNOSCUT, ca simbol de omagiere a jertfei şi eroismului pe câmpul de luptă. Pentru aceasta au fost deshumaţi zece soldaţi din cimitirele militare de la Rosovita (Jiu), Balaria (Vlasca), Azuga (Prahova), Topraisar (Dobrogea), Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Tg. Ocna, Ciucea şi Chişinau. Într-un impresionant ceremonial militar-religios, la 14 Mai 1923, dintre cele zece sicrie aflate pe catafalc în fata altarului Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului“, un elev al Liceului Militar din Craiova, orfan de război, Amilcar Săndulescu, a desemnat pe cel ce urmă să devină simbolul tuturor eroilor români. Acest orfan de ambii părinţi avea să mărturiseascămai tarziu: ”O mare tacere s-a aflat în biserică. Eu m-am dus înaintea celor zece sicrie tremurând şi emoţionându-mă. Stăteam la îndoială, neştiind pe care să pun mâna. Dar deodată, m-am dus la sicriul al patrulea. Îndemnat de conştiinţă, am pus mâna pe el. În momentul acela,   un mare fior mi-a străbătut tot sufletul şi mi-au venit pe buze cuvintele –Acesta este tatăl meu! Sufletul mi s-a simţit curat şi liniştit. Îngenunchind, m-am rugat “Doamne Dumnezeul meu, ai în pază pe toţi eroii neamului, ai şi pe tatăl meu”.

Cu onoruri militare, din gară în gară, sicriul cu Eroul Necunoscut a urmat drumul spre Capitală. În Gara de Nord a fost întâmpinat de Regele Ferdinand şi de înalţi demnitari ai României Mari. După ceremonial, sicriul cu Eroul Necunoscut a fost aşezat pe un afet de tun, tras de opt cai negri şi cu un cortegiu impunător, în frunte cu principele Carol a fost condus şi depus în Biserica Mihai Vodă, unde a rămas până în ziua Înălţării Domnului, zi decretată ca “Ziua Eroilor“.

A urmat înhumarea sicriului într-un ceremonial impresionant. Pe lespedea mormântului s-a încrustat următorul epitaph: “Aici doarme fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite 1916-1918”.

În anul 1958, mormântul Eroului Necunoscut a fost mutat la Mărăşeşti şi aşezat în Mausoleu în apropierea sicriului generalului Eremia Grigorescu. Generalul şi soldatul erau alături, aşa cum au fost şi în marile şi sângeroasele bătălii. În anul 1991, Eroul Necunoscut a fost adus din nou în Capitală.

 Reaprinderea flăcării eterne a acestui unic monument a fost făcută  de Năstase Cătălin, elev al Liceului Militar Dimitrie Cantemir, tot orfan, tatăl lui  - maiorul Năstase Ion - fiind împuşcat în decembrie 1989.

Flacăra recunoştinţei arde permanent la Mormântul Eroului Necunoscut şi nu poate fi stinsă decât prin Hotărâre a Guvernului.

Se cuvine să transmitem această poveste tinerei generaţii şi în fiecare an, în Ziua Înălţării Domnului, să facem paşi prin istorie, imaginar, cu fiul Eroului Necunoscut până la Mormântul acestuia, să reflectăm la jertfele şi suferinţele înaintaşilor şi să ne modelăm atitudinea.

Colonel (rez.) Ioan Gaftone, Preşedintele Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere