Mitul Eroului Necunoscut, în Pasul Rotunda

Cele mai mari conflagrațíi mondiale – Primul și Al doilea Război Mondial - au lăsat pe câmpurile de luptă numerose cadavre umane care și-au găsit locul fie în gropi commune, fie în cimitire ale eroilor special amenajate. Un cronicar francez, Leon Balby, a fost primul care a avut iniţiativa glorificării eroului necunoscut în Primul Război Mondial. Autorităţile franceze au decis ca din zece locuri de luptă să fie aduşi câte zece eroi necunoscuţi la Paris. Alegerea soldatului necunoscut s-a făcut în anul 1920, pe câmpul de luptă de la Verdun, de către un soldat al cărui tată căzuse pe câmpul de luptă. România a fost printre primele state, alături de Anglia, Italia şi Belgia, care, urmând exemplul Franţei, a decis să înalţe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă, fără a li se cunoaște numele.
În România, pentru alegerea soldatului necunoscut, Ministerul de Răsboi a hotărât ca începând din 11 mai 1923 să fie dezgropaţi zece soldaţi de pe câmpurile de luptă unde s-au dat marile bătălii din Primul Răboi Mondial, respectiv Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Tg.Ocna, Jiu, Prahova, Bucureşti, Dobrogea, Ardeal şi Basarabia. Deshumarea şi ridicarea acestor rămăşiţe pământeşti a fost urmată de aşezarea lor în zece sicrie de stejar, căptuşite cu tablă de zinc şi depuse în Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Mărăşeşti, în ziua de 13 mai 1923.
Un copil în vârstă de 12 ani provenit dintr-o familie care a avut de suferit din cauza războiului, din zona Dealu, Târgoviște (unde odihnea și capul lui Mihai Viteazul), elev la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza" din Craiova, premiant şi orfan de război (încă de la vârsta de 5 ani, i-a decedat mama, iar tatăl a căzut pe front în prima campanie a războiului, din 1916), cu rezultate foarte bune la învățătură – Amilcar Săndulescu avea să aleagă pentru eternitate sicriul Eroului necunoscut, în 14 mai 1923, în fața a mii de oameni aflați pe platoul de la Mărășești. Intrat în biserică, cu mari emoții, povestește mai târziu copilul: ”M-am dus înaintea celor 10 sicrie, le-am înconjurat, dar stăteam la îndoială pe care să pun mâna. Deodată, m-am dus la al patrulea. Îndemnat de conștiință, am pus mâna pe el. În momentul acela, un mare fior mi-a străbătut sufletul și mi-au venit pe buze cuvintele: <>”.
Cele nouă sicrie au fost depuse în cimitirul de la Mărășești și îngropate cu onoruri militare în ziua de 14 mai 1923 iar sicriul ales, împodobit cu pânza tricoloră, lua drumul spre București, ajungând în Gara de Nord, unde era aşteptat de oficiali ai statului şi personalităţi politice şi militare, în frunte cu Regele Ferdinand, îmbrăcat în uniforma de general și regina Maria. Sicriul a fost aşezat pe un afet de tun, tras de opt cai şi transportat la Biserica "Mihai Vodă". În ziua de 17 mai 1923, în Parcul Carol, în fața Muzeului Militar a avut loc ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, ai corpurilor legiuitoare și a unui numeros public. S-au tras salve de tun. Era prezent și copilul Amilcar Săndulescu. Pe crucea de mormânt era specificat: ”Aici odihnește fericit întru Domnul Ostașul Necunoscut săvârșit din viață în jertfa pentru unitatea Neamului Românesc. Pe oasele lui odihnește pământul României Întregite. 1916 – 1919”. Pe întreg cuprinsul României s-a păstrat un moment de reculegere, toate mijloacele de transport, pietonii oprindu-se într-o linişte desăvârşită să respecte memoria soldatului necunoscut. În momentul coborârii sicriului în criptă, o baterie de artilerie a tras 101 salve de tun.
Mormântul Ostașului Necunoscut este opera sculptorului Emil Wilhelm Becker și a devenit loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru întregirea României.
Mormântul rămâne în Parcul Carol, devenit ”Parcul Libertății”, până în 1958, când comuniștii l-au demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și l-au strămutat în Mausoleul de la Mărășești. În baza Hotărârii Guvernului din 20 septembrie 1991, Eroul Necunoscut a fost exhumat și, pentru o lună, a fost depus în interiorul Mausoleului de la Mărășești, lângă mormântul generalului Eremia Grigorescu. La data de 26 octombrie 1991, Mormântul Eroului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, dar, pentru că în mausoleu se afla încă trupul lui Petru Groza (!), s-a luat măsura amplasării sale provizorii și a fost așezat la capătul dinspre intrarea în parc a aleii care duce la Mausoleul din Parcul Carol, București.
Prin Hotărârea de Guvern nr.654/24.05.2006, în contextul aniversării "Centenarului Parcului Carol I" a fost decisă înființarea complexului Memorialul Eroilor Neamului. Acțiunea prevedea reamplasarea Mormântului Ostașului Necunoscut pe locul inițial, cel din 1923, ambientarea monumentului și amenajarea expoziției oficiale. În consecință, la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostașului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului. Mormântul Ostașului Necunoscut este în prezent clasat ca monument istoric de importanța A. Din 6 iunie 2019, de Ziua Înălțării Domnului, este comemorat odată cu toți eroii neamului.
În același an 1923 elevul Amilcar Săndulescu termina strălucit anul școlar și-n luna iulie era trimis într-o tabără la mare, la Sanatoriul Militar din Techirghiol, acolo unde valurile vitrege l-au înghițit redându-l țărmului în seara zilei de 28 iulie. În 30 iulie era înmormântat la Craiova, unde dascălul Balaban vorbind liber la căpătâiul lui spunea: ”Amilcare, destinul a vrut astfel și cu tine, și ceea ce este scris în Cartea Destinului este lucru sfânt și se împlinește, căci asta-i vrerea lui Dumnezeu. Tu ai încetat să mai fii al familiei, al școlii, tu ai devenit Fiul Eroului Necunoscut, tu ai devenit copilul suferințelor și umilirilor, speranța și chezășia zilei de mâine a Neamului”... Pe soclul monumentului ce-i străjuieşte mormântul se găseşte un basorelief din bronz care-l reprezintă în momentul alegerii sicriului cu soldatul ncunoscut.
În județul nostru în marea majoritate a comunelor există minunate monumente ale eroilor patriei, ca un omagiu adus jertfei acelora care și-au dat viața pentru unitatea și independența țării, pentru drepturile și libertățile noastre de astăzi. Vorbindu-se și de Cimitirul Militar de la Rotunda, cimitirul eroilor necunoscuți, cimitir lăsat aproape în paragină, așa cum atrăgea atenția col. r. Ioan Cordovan în vol. „Recunoștință pentru eroi”, editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011, p. 13, ecoul intervenției Domniei Sale s-a materializat azi, 27 aug 2020 într-o mare sărbătoare a reușitei, când în Pasul Rotunda s-au inaugurat Monumentul Eroilor Necunoscuți și Troița din incinta Cimitirului.
Reușita se datorează interesului depus de primarul din Măgura Ilvei – Dr Marius Avram și patronilor Ioan Șot (Cariera de piatră Măgura Ilvei) și Emil Iugan (Silvania Internațional). Sărbătoarea a fost onorată de SS Episcopul Benedict Bistrițanul însoțit de un numeros sobor de preoți din Valea Someșului și a Ilvelor în frunte cu protopopul Ioan Dâmbu, inclusiv preoți din jud. Suceava. Actul de sfințire a fost însoțit de un minunat cor al măicuțelor de la Piatra Fântânele și Ilva Mare. Au susținut elevate discursuri ziditoare Sfinția Sa Episcopul, prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta (UBB Cluj-Napoca), primarul Marius Avram și președintele CJ Emil Radu Moldovan. Acțiunea s-a încheiat cu sfințirea paraclisului „Sf. Mare Proroc Ilie Tesviteanul” din apropierea graniței cu jud. Suceava, edificat de patronul Ioan Șot pentru ca fiecare credincios ce trece pe-acolo să se poată închina și să poată aduce mulțumiri lui Dumnezeu. Evenimentul s-a bucurat de prezența a zeci de participanți care au respectat regulile de igienă sanitară și-n vârf de munte, reguli impuse legal de autorități, din cauza acestui Coronavirus.
Din partea ASTREI, a Muzeului Grăniceresc și a Societății Cultul Eroilor Bistrița-Năsăud au participat și au depus o coroană de flori la noul monument prof. Ioan Seni, Dr. Lucian Vaida, ing. Ov. Maghiar, muzeograf Dumitru Rotari, fermier Gh. Șanta, col. r. Ioan Cordovan – președinte de onoare, col. r. Gh Tanco – președinte executiv, col. r. Marian Dospina și tânărul Vlad Pop.
Dumnezeu să-i răsplătească pe amfitrionii și binefăcătorii acestei reușite.