Pr. Alin Ciprian Cîndea: Omul nu este făcut pentru a muri

Omul nu este făcut pentru a muri și totuși asta este ceea ce i se întâmplă. Este singurul lucru de care suntem siguri cu toții, chiar dacă nu îndrăznim să ne gândim că un astfel de eveniment ne va ajunge și pe noi: va veni o zi când vom muri.
Suntem cu toții mici și neajutorați în fața acestui mare mister, iar în aceste zile mergând în cimitir pentru a ne ruga și a ne aminti de cei dragi ne putem întrista sau încredința cuvintelor Sfintei Scripturi; Sfântului Apostol Pavel, cel căruia i s-a arătat Domnul cel înviat în apropierea Damascului și care ne amintește celor ce credem: „Nu vreau, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care nu au nădejde. Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu îi va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El.” (1 Tes. 4 13-14)
Să încercăm să ne imaginăm acel moment când Domnul pentru a ne lua cu El ne va striga pe nume precum pe Lazăr și să păstrăm în inimile noastre flacăra acestei credințe. Isus ne va lua de mână și pe noi și pe cei adormiți din familiile noastre, precum pe fica lui Iair și ne va spune: "Ridică-te! »(Mc 5,41). Aceasta este speranța noastră în fața morții. „Pentru cine crede, este o ușă care se deschide larg, complet; pentru cei care se îndoiesc, este o rază de lumină care se strecoară doar pe lângă pragul ușii. Însă pentru noi toți va fi un mare har când această lumină, a întâlnirii cu Isus, ne va lumina”, spunea Papa Francisc în urmă cu un an.
Dar poate suntem prea marcați de moartea recentă a vreunui apropiat, a unei persoane dragi, și acceptăm greu orice cuvânt sau încurajare. Poate suntem revoltați și dăm vina pe Dumnezeu pentru că o persoană iubită nu mai este. În astfel de momente credința noastră este pusă la încercare, precum cea a Martei care își îngropase fratele de patru zile și căreia Isus îi spune: „Eu sunt Învierea şi Viaţa; cel ce crede în Mine va trăi, chiar dacă va muri; şi oricine trăieşte şi crede în Mine în veci nu va muri; crezi tu aceasta?” (Ioan 11,26)
Da. Dumnezeu nu ne înșală. El este Învierea şi Viaţa, iar sfântul Augustin, înțelegând acest mister, l-a exprimat în versurile de mai jos care îmi doresc să vă fie de folos.

Moartea nu contează.
Am trecut pe malul celălalt,
Nimic mai mult.
Am rămas tot eu, așa cum tu ești tot tu.
Unul pentru altul suntem ceea ce am fost mereu.
Vorbește-mi, chemându-mă pe nume, așa cum mi-ai spus mereu.
Nu-ți schimba tonul vocii: nu-mi vorbi nici solemn, nici trist.
Râzi așa cum râdeam împreună...
Roagă-te, zâmbește, gândește-te la mine, roagă-te cu mine.
Viața e și acum ceea ce a fost înainte: firul nu este tăiat.
De ce aș ieși din gândul tău, numai pentru că nu mă poți vedea?
Nu sunt departe... doar pe partea cealaltă a drumului...
În rest, sunt cu tine.
Inima mea e plină de tine și toată tandrețea e acum mai limpede și mai pură.
Șterge-ți, așadar, lacrimile și nu mai plânge, dacă mă iubești.
Pr. Alin Ciprian Cîndea