Pr. Vasile Beni: N-am primit nimic din ce am cerut de la Dumnezeu, dar am primit tot ce aveam nevoie

N-am primit nimic din ce am cerut de la Dumnezeu dar am primit tot ce aveam nevoie

                     Texul evangheliei la duminica a treia după Rusalii ,,Zis-a Domnul: Luminătorul trupului este ochiul; dacă ochiul tău va fi curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar dacă ochiul tău va fi rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul, cu cât mai mult! Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî și pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi și pe celălalt îl va disprețui; nu puteți să slujiți lui Dumnezeu și lui Mamona. De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiți pentru sufletul vostru ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca; oare nu este sufletul mai mult decât hrana și trupul decât haina? Priviți la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în hambare și Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai presus decât ele? Și cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot? Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiți? Luați seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc, și vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este și mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? Deci, nu duceți grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Pentru că după toate acestea se străduiesc păgânii; doar știe Tatăl vostru Cel ceresc că aveți nevoie de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate acestea se vor adăuga vouă( Ev. Matei 6, 22-33).

                        Dragii noștri credincioși!

       După învăţătura Bisericii, Dumnezeu nu este doar Creatorul acestei lumi ci şi Cel care ne are în  grijă. Aşa cum noi purtăm de grijă copiilor noştri sau celor dragi, sau lucrurilor pe care le avem, tot aşa ne poartă de grijă bunul Dumnezeu fiecăruia dintre noi.                                                                                                           

Dar cu toate acestea cred că nu este om care, de-a lungul vieţii sale, să nu fi fost, la un moment dat, împovărat de griji. Grija îl apasă şi pe cel ce se gândeşte la ce va mânca mâine sau cu ce-şi va plăti rata la bancă, dar şi pe filosoful care găseşte că fiinţa omului este una definită de îngrijorare (de aceea se şi vorbeşte, după Heidegger, despre omul-grijă).

        Pentru că dacă suntem atenţi la cursul vieţii noastre, fiecare dintre noi, de la leagăn până la mormânt, suntem în căutarea unor lucruri: caută pruncul să afle sânul mamei ca să se hrănească; caută copilaşul care merge la şcoală să asimileze învăţătura transmisă de dascăl; caută omul bolnav să respecte sfatul medicului ca să se facă sănătos; caută tânărul să-şi facă un rost în viaţă; caută părinţii să le ofere copiilor cele de trebuinţă; caută oamenii în vârstă să fie înţelepţi, potrivit vârstei lor şi să se întâlnească cu Dumnezeu pentru zilele sau anii pe care-i mai au de trăit, şi exemplele pot continua.

Am citit pe internet despre celebrul botanist Linné (†1778) care se duse pentru studiu la Universitatea din Uppsala (Suedia), iar părinții nu aveau posibilități să-l ajute. A fost ajutat de colegii lui pe care și el îi ajuta în cele ale învățăturii. Cu toate că a avut lipsuri, nu s-a descurajat, a perseverat și a ieșit biruitor, devenind un savant cu renume înalt. Într-o împrejurare importantă,  mulţi ani mai târziu, el făcu publică următoarea mărturisire: „Îţi mulţumesc, Dumnezeule Atotputernic, pentru că, în cursul vieţii mele, în amărăciunea mizeriei, cât şi în atâtea alte încercări, Tu mi-ai arătat preţioasa Ta purtare de grijă!” În predarea cursurilor universitare, cât şi în conferinţele ţinute, nu uita de religia creştină, iar deasupra cabinetului său de lucru pusese inscripţia: „Dumnezeu te vede; fereşte-te de a mai păcătui!”

         Prin urmare dacă Dumnezeu hrăneşte păsările care zboară prin aer şi celelalte vieţuitoare, dacă puterea Lui împodobeşte florile din grădini şi iarba de pe câmpii, cum să nu ne poarte de grijă nouă, celor zidiţi după chipul Său.

         Această Evanghelie ne face o stăruitoare chemare din partea Mântuitorului ca, mai înainte de a ne îngriji de cele ale trupului, să căutăm ceea ce-i este cel mai mult de trebuinţă sufletului, şi anume Împărăţia cerurilor. Evanghelia ce se citeşte în această duminică se încheie astfel: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate celelalte se vor adăuga vouă!” (Matei 6, 33).

      Apropiindu-mă de încheiere, m-aș opri la cuvintele unui soldat american care spunea:

,,I-am cerut lui Dumnezeu să fiu puternic și

Dumnezeu mi-a dat greutăți pe care să le înving.

I-am cerut să-mi dea înţelepciune și

Dumnezeu mi-a dat o grămadă de probleme să le rezolv.

I-am cerut prosperitate și

Dumnezeu mi-a dat forţă şi creier să muncesc.

I-am cerut curaj și

Dumnezeu mi-a dat situaţii periculoase prin care să trec.

I-am cerut răbdare și

Dumnezeu m-a pus în situaţii în care eram obligat să aştept.

I-am cerut iubire și

Dumnezeu mi-a trimis semeni cu probleme pe care să-i ajut.

I-am cerut favoruri și

Dumnezeu mi-a dat oportunităţi.

Împotriva dorințelor mele, au fost ascultate rugăciunile mele,      

 Sunt printre oameni un om binecuvântat.

N-am primit nimic din ce am cerut de la Dumnezeu, dar am primit tot ce aveam nevoie!”

Pr. Vasile Beni