Pr. Vasile Beni: Postul Crăciunului este o călătorie frumoasă spre Betleem

               Să căutăm să postim pentru sănătatea sufletului şi a trupului, dar şi pentru ceea ce avem nevoie: unii pentru mulţumire, pentru că avem un serviciu, pentru ajutor la şcoală, pentru înţelegere în casă sau căsnicie fericită sau pentru că Dumnezeu ne ţine în viaţă….

   ,,Dacă a mânca ţine de cele fireşti, a posti ţine de libertatea omului, a ne opri de la ceea ce ne este îngăduit şi a ne apropia mai mult de Dumnezeuv(Sfântul Isac Sirul) .   

        Postul este o abţinere sau înfrânare totală sau parţială, de la mâncărurile de dulce, băuturi alcoolice și de la fapte rele.

    Postul Crăciunului este primul din anul nou bisericesc şi ultimul din anul civil. Este o perioadă specială în care ne pregătim să- L primim pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos în casele noastre.

      Postul Nașterii Domnului sau Postul Crăciunului este un post de pregătire și de curățire duhovnicească ca să primim în noi, în peștera trupului și în ieslea sufletului nostru, pe Mântuitorul Iisus Hristos, Care vine în lume și Se face om, pentru ca pe oameni să-i ridice la viața duhovnicească și dumnezeiască: ,,Fiul lui Dumnezeu a venit în lume, Să se nască şi să crească, Să ne mântuiască!”

      Sfânta Scriptură ne învaţă cum să postim.  În cartea proorocului Isaia, la capitolul 58: „Nu știți postul care-mi place - să nu faci nedreptate, să nu asuprești, să dai pâine flămândului, să nu fii mândru și apoi: „lumina ta va răsări ca zorile și tămăduirea ta se va grăbi, dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu, atunci vei striga și Domnul te va auzi, iar la strigătul tău va zice Iată-Mă (Isaia 58,8-9).

        Sfântul Ioan Gură de Aur, unul dintre cei mai mari sfinţi ai bisericii, spune : „Postiți? Arătați-mi prin fapte. Cum? De vedeți un sărac aveți milă de el, un dușman împăcați-vă cu el, un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiați. Nu numai gura și stomacul să postească, ci și ochiul și urechile și picioarele voastre”.

         Câteva reguli simple pe care ar trebui să le respecte cei care postesc:

   Să postim de bună voie, nu din obligaţie, nu postesc pentru un anumit lucru, postesc pentru a  mă apropia mai mult de Dumnezeu.

   Să nu înlocuim o plăcere cu o altă plăcere. Trăim într-o lume, am putea spune pentru unii, a tuturor bunătăţilor, când avem de toate. Dar Postul înseamnă luptă cu lăcomia, îmbuibarea, jertfă, efort. Vorbesc unii de „mâncarea delicioasă de post”. Postul este însă înfrânarea de la pofte şi plăceri.

     Să încercăm să devenim mai buni,  iar a încerca să devii mai bun presupune un anumit efort intelectual, dar şi spiritual. Pentru că aşa cum am amintit, trebuie să fie o  lucrare împreună a celor două feluri de post şi de bucate dar, în acelaşi timp şi de a ne feri de păcate.

   Să nu ţinem ură, şi să iertăm din toată inima, pentru că şi Dumnezeu nu ne judecă după dreptate ci prin iubire.

Să ne spovedim, să ne eliberăm de povara negativă ce o purtăm în suflet şi să ne împărtăşim,  unindu-ne cu Hristos.

Să ne rugăm  în fiecare zi, dimineaţa, şi seara, şi să facem milostenie după puterile noastre, adică ai milă de alţii, ca şi Hristos să aibă milă de tine. 

 Să nu ne mândrim cu postul nostru (ex fariseul: postesc de două ori pe săptămână) şi cu nimic din ceea ce faci bun, ci în fiecare zi să spui: „Slugă netrebnică sunt, pentru că am făcut numai ceea ce eram dator să fac” (Luca 17, 10) 

        Importanţa postului în viaţa de  familie. Aduce cele mai mari realizări: alungă ispitele, dă înţelegere şi dragoste între soţi, izbăveşte de duşmani, dă înţelepciune şi luminare de minte celor care studiază, izbăveşte de patimi şi boli, curăţă păcatele şi ne dă mântuire.

    Să căutăm să postim pentru sănătatea sufletului şi a trupului, dar şi pentru ceea ce avem nevoie: unii pentru mulţumire, pentru că avem un serviciu, pentru ajutor la şcoală, pentru înţelegere în casă sau căsnicie fericită sau pentru că Dumnezeu ne ţine în viaţă. Dar cum?  Cu ochii - să nu vedem chiar toate la aproapele, cu buzele, să nu vorbim lucruri urâte, cu urechile - să nu auzim chiar totul, cu trupul, să renunţăm la fumat, alcool.

 Toţi putem posti de fapte urâte chiar şi cei bolnavi. Și cine se înfrânează de la fapte urâte se poate înfrâna şi de la mâncare şi băutură, dar şi de la fapte rele. Amin.