Prof. înv. preșcolar Adela Șofroni (GPP 1 Năsăud): Activități STEAM – dezvoltarea competențelor copiilor

Educația STEAM, în limba română (științe, tehnologii, inginerie, arte și matematică) este o abordare despre a cărei importanță se vorbește tot mai mult și în învățământul românesc.

            STEAM - aduce alături de celelalte patru domenii și arta, este o nouă abordare a filozofiei STEM, prin care se recunoaște valoarea artelor atât în dezvoltarea armonioasă a individului cât și în cea a întregii societăți.

Abordarea STEAM integrează toate domeniile implicate într-o paradigmă de învățare coerentă bazată pe aplicații desprinse din realitate. Prin urmare, conceptele de bază în această abordare sunt interdisciplinaritate și aplicare în contexte diferite. Copiii din zilele noastre sunt mult mai motivați dacă subiectele sunt predate din perspective diverse și dacă sunt bazate pe fapte din viața de zi cu zi.

„Cel mai puternic argument pentru interdisciplinaritate este chiar faptul că viaţa nu este împărțită pe discipline”, spunea Jean Moffet.

Ca și educatoare, am considerat că este binevenită organizarea de astfel de activități la vârsta preșcolară. În acest sens, în cadrul activităților desfășurate pe parcursul derulării proiectelor tematice și a temelor săptămânale, mi-am propus atingerea unor obiective ce vizează educația STEAM, stimulând activitatea copiilor în centrele de interes, prin diversitatea materialelor puse la dispoziția acestora și a situațiilor de învățare propuse. 

M-aș referi aici la un concept nou pentru mine, muzicograma.

Acest concept a apărut în anii 1970, muzicograma a fost fundamentată de către belgianul Jos Wuytack. În calitate de profesor de muzică, acesta a dorit să abordeze audiția muzicală sub o formă interactivă, pe baza căreia copiii să își formeze cu mai mare ușurință propriile păreri. Dorința lui Wuytack a fost să propună o strategie care să îi învețe pe necunoscători din ce este alcătuită muzica, cum anume o pot simți și recepta mai bine. Acest lucru este realizat atât fizic, cât și mental, și poate fi făcut înainte și în timpul audiției. Așadar, muzicograma reprezintă o metodă de ascultare activă a muzicii, elementul auditiv fiind completat de simboluri sau imagini. Scopul acesteia este de a face elevii și necunoscătorii de muzică să observe, să memoreze și să înțeleagă mai bine muzica cu ajutorul imaginilor, formelor geometrice etc. Fiind o strategie care adaugă muzicii ascultate elemente vizuale, participanții își dezvoltă atenția în două direcții: prima, asupra muzicii în sine și a doua, asupra corelării vizualului cu muzica. Posibilitatea de a observa imagini care fac referire la muzică, concomitent cu derularea acesteia, îi pune pe copii să își distribuie atenția în două direcții, pentru înțelegerea structurii fragmentului audiat. Cu toate acestea, în momentul în care discutăm despre realizarea unei muzicograme, putem să cădem de acord asupra faptului că copiii pot fi distrași de elementele vizuale. Trăind într-un secol în care imaginea are un rol important în viața oamenilor, imaginile și internetul nu mai reprezintă pentru copii un factor perturbator. Astfel, în vederea realizării unui exercițiu de acest tip, elementul important constă în creativitatea profesorului, dar și a copilului. Acest lucru se manifestă prin modul în care cele două personaje ale procesului de percepție muzicală pot lucra împreună pentru a realiza o prezentare cât mai interesantă. Cum am spus anterior, muzicograma este o consemnare grafică a muzicii, ce înlocuiește partitura muzicală pe care o persoană care nu aprofundează studiul muzicii în detaliu nu o înțelege. Sistemul de organizare este mai simplu, fiind alcătuit din semne ușor de identificat, figuri geometrice, culori sau reprezentări ale corpului uman. Drept exemplu de muzicogramă, preluat din desene animate, putem să vorbim despre animația lui Walt Disney, Fantasia, în care muzica lui Paul Dukas este exprimată cu ajutorul vrăjitoriilor magicianului. În cadrul filmelor de animație, de cele mai multe ori, muzica joacă un rol important în expunerea acțiunii personajelor. Tocmai de aceea putem să menționăm faptul că materialul audio-video contribuie la activarea mai multor centri din creier, în vederea percepției muzicale și vizuale a conținutului propus. De asemenea, când facem o audiție muzicală cu un suport video, copiii pot observa ceea ce înseamnă instrumente, solistul în fața orchestrei etc. Astfel, copiii sunt puși să soluționeze anumite sarcini de lucru având la bază elementele vizuale și auditive.

Precum în cazul audiției muzicale și în momentul în care se propune realizarea unei muzicograme este nevoie de respectarea unui algoritm de desfășurare a activității. Având la bază două momente principale, Wuytack își propune ca ascultătorul să participe activ înainte și în timpul audiției, să își concentreze atenția asupra recunoașterii materialelor muzicale pregătite anterior și să poată analiza, prin perspectiva elementelor muzicale, structura lucrării. Primul moment din activitatea de realizare a muzicogramei îl reprezintă contactul copiilor cu exemplul muzical. Înainte ca elevii să vadă reprezentările grafice, aceștia învață să intoneze vocal sau să cânte instrumental anumite fragmente muzicale, urmând să le identifice auditiv. De asemenea, ei încearcă să gândească o notație specifică sau un simbol pentru fiecare fragment memorat pe care să îl poată înșirui, atunci când este cazul. Cel de al doilea moment este reprezentat de ascultarea muzicii cu ajutorul muzicogramei. După pregătirea în prealabil a fragmentului ce urmează a fi audiat, copiii sunt puși față în față cu imaginea ce reprezintă muzica învățată de aceștia. În acest moment, audiția va fi mult mai ușoară pentru ei, aceștia cunoscând fragmentele și fiind în stare să le recunoască.

Concluzionând, muzicograma reprezintă o formă avansată de înțelegere a muzicii, prin care copiii își dezvoltă gândirea sintetică, intuitivă.

Beneficiile pe termen lung:

-dezvoltarea inteligenței emoționale;

-dezvoltarea simțului artistic;

- dezvoltarea imaginației și a spiritului creativ;

-familiarizarea cu creații muzicale;

Bibliografie:

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, (2017). Programă școlară pentru disciplina Educație muzicală – clasele a V-a – a VIII-a.

www.didactic.ro

Prof. înv. preșcolar Adela Șofroni

Grădinița cu Program Prelungit nr. 1 Năsăud