Marele doinitor al Banatului, Achim Nica cântă îngerilor

REMEMBER. EXCLUSIV PENTRU RASUNETUL, REGRETATUL ACHIM NICA: “În viaţă am fost omul care s-a gândit şi la alţii, nu doar la mine”

Bistriţenilor mei dragi le urez numai bine. Am cântat de multe ori în minunatul dumneavoastră judeţ şi am fost de fiecare dată bine apreciat şi primit de aceşti oameni minunaţi din zona folclorului. Cât pot să mai apar pe scenă, voi veni cu drag la Bistriţa, ca să-i înveselesc

Marele doinitor al Banatului s-a oprit din cântat pentru totdeauna. Îndrăgitul interpret de muzică populară Achim Nica a murit la Spitalul Municipal din Caransebeș, în brațele fiicei sale Natalia. Vestea a venit ca un trăsnet pentru cei doi copii, Natalia şi Achim, care îşi internaseră părintele în spital, în urmă cu o săptămână, pentru investigații. Deşi era slăbit şi puţin anemic, după cum ne-a mărturisit chiar fiica acestuia, Natalia, simptomele au fost puse pe seama vârstei înaintate – Achim Nica ar fi împlinit 83 de ani la începutul anului viitor, în 20 ianuarie. Apropiații maestrului spun că, cel mai probabil, trupul lui Achim Nica va fi depus la căminul cultural din Obreja, care-i poartă şi numele. Familia nu a hotărât încă acest lucru, astfel că este posibil ca sicriul funerar să fie depus în casa natală din Obreja. Marele Achim Nica va rămâne în sufletele multora, îndeosebi ale celor care au un cuvânt de spus în muzica populară bănățeană și românească. „Achim Nica a fost unic în folclorul bănățean autentic. Mi-a fost prieten și îmi pare rău din suflet că moare o epocă de glorie pentru muzica bănățeană. Doinele lui rămân nemuritoare. Îmi exprim regretul și compasiunea“, ne-a declarat interpretul de muzică populară Traian Jurchela. Marea doamnă a cântecului bănățean, Nicoleta Voica, ne-a declarat: „A mai căzut o stea din constelația valorilor muzicii populare românești. Cel mai mare doinitor al Banatului a plecat fără răutate, și-a luat doar sufletul său bun, lăsându-ne averea cea mai de preț: cântecul. Identitatea noastră ca și națiune a fost mai completă cu acest reper al Banatului de curățenie interpretativă, de autentic și frumos. Poate va cânta îngerilor și va completa orchestra din ceruri. Artiștii nu mor niciodată, iar pe Achim Nica nu îl vom uita nicicând pentru că el a știut să își cânte nemurirea“. Despre harul dat de la Dumnezeu lui Achim Nica ne-a vorbit şi maestrul Petrică Moise: „Eram în clasa a V-a când nana Achim și-a înregistrat primele doine ce vor dăinui mereu. A fost unul dintre oamenii înzestrați de Dumnezeu cu har, un artist simplu care a cântat tot ce a fost mai frumos. Umplea sălile de spectacole din Banat și din țară, a fost vocea care a reprezentat cel mai bine termenul de gugulan. A fost autentic. Dumnezeu să îl odihnească și să îl numere printre cei drepți“ . Achim Nica s-a născut în comuna Obreja, în data 20 ianuarie 1930. Deşi de mic a dat dovadă de talent, şi-a început cariera muzicală abia la vârsta de 30 de ani, iar doinele sale au ajuns rapid la sufletul publicului, cunoscând rapid consacrarea. Cea mai cunoscută doină a maestrului rămâne „La Obreja într-o grădină“. Nina Curiţa, Roxana Bălan Nafiru- http://www.caon.ro

 

Achim Nica a fost unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi de folclor din România. Doinele sale, trecute prin sufletul sensibil al ţăranului din Obreja, sunt veritabile comori, care vor dăinui peste veacuri, alături de un mare nume: Achim Nica.

În urmnă cu câţiva ani l-am întâlnit la Cluj, unde a acordat un interviu pentru Răsunetul

– Bade Achim Nica, mă bucur că aţi revenit pe meleagurile noastre. Dumneavoastră cântaţi de o viaţă. Cum au fost începuturile în ale muzicii?

– Apoi, ce să vă spun, au trecut destui ani. Au am avut debutul la Radiodifuziune în Bucureşti în primăvara lui 1960, ar fi cam 43 de ani.

– Cum de aţi debutat mai târziu?

– Începutul a fost mai anevoios, mai greu, pentru că trebuia să mă găsească cineva care să mă ajute să mă afirm în rândul unei mase mai largi de ascultători, de iubitori de folclor. Am făcut-o prin Radiodifuziunea Bucureşti, prin ajutorul domnului dirijor şi director la “Doina Banatului” din Caransebeş, Nicolae Pirescu, Dumnezeu să-l odihnească. Dânsul m-a descoperit printr-o întâmplare. A venit cu orchestra lor la mine în sat, în Obreja şi m-am dus şi eu, deoarece cânta marea solistă Maria Tănase. La sfârşit, directorul ne-a întrebat dacă ne-a plăcut programul. Un vecin a spus: “Mi-a plăcut foarte mult, dar avem şi noi pe cineva care cântă foarte bine”. Am fost chemat să mă cunoască. M-a întrebat dacă vreau să mă duc să fac pregătire cu orchestra pentru înregistrări la Bucureşti. Eu m-am bucurat şi acesta mi-a fost primul pas spre muzica populară bănăţeană.

– Care a fost reacţia celor din jur după ce aţi făcut primele înregistrări?

– Marea surpriză şi plăcere sufletească am avut-o în primul rând, eu personal, pentru că s-a nimerit să cânt două melodii. “În Obreja-ntr-o grădină” şi “Patru boi leagănă carul”. Au avut un răsunet enorm.

– Cum vedeţi dumneavoastră acum lumea?

– De atunci, lumea a evoluat. Au fost transformări multe. Ţăranul de atunci a fost mai simplu, mai adevărat. O dată cu trecerea timpului, ţăranul îşi pierde tot mai mult din originalitate.

– Dumneavoastră aţi rămas însă în mijlocul sătenilor.

– De ce să n-o spun cu toată plăcerea, nu sunt singurul solist născut în sat, însă majoritatea după ce s-au lansat, au plecat la oraş. Eu am ţinut mai mult decât alţii la locul natal. Am avut şi unele obligaţii faţă de familie, de părinţi. Când am debutat, aveam 30 de ani, puteam să debutez mult mai devreme, pentru că vocea am avut-o formată la 13,14 ani. Am fost omul care s-a gândit şi alţii, nu doar la mine. Cu toate acestea, eu am reuşit să obţin un loc al meu.

– Cum vedeţi folclorul de azi?

– Sunt transformări şi tineretul şi-a ales probabil stilul. Eu nu le port pică, pentru că fiecare-şi caută un drum în viaţă spre folclor. Îndrumarea mea este ca totuşi să se orienteze cât mai mult spre folclorul autentic, pentru că asta le va aduce câştig de cauză pentru a fi cât mai valoroşi.

– Ce le transmiteţi cititorilor?

– Bistriţenilor mei dragi le urez numai bine. Am cântat de multe ori în minunatul dumneavoastră judeţ şi am fost de fiecare dată bine apreciat şi primit de aceşti oameni minunaţi din zona folclorului. Cât pot să mai apar pe scenă, voi veni cu drag la Bistriţa, ca să-i înveselesc. (14 iunie 2002)

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5