ROMÂNIA NOUĂ din 1934. Bichigiu – Heniu – Cormaia - Șanț - Strâmba – Rebra – Bistrița – Năsăud
În „ziarul politic independent „România Nouă”, director Zaharia Boilă (an. II, nr. 102, din 13 mai 1934), ce apărea la Cluj, citim articolul (nesemnat) „Se prăpădesc pădurile grănicerești!”, cu subtitlul „Focul continuă cu furie în diferite puncte – Populația refuză orice ajutor la stingere”, din care aflăm că „în regiunea comunei Bichigiu au fost arse 600 jug. pădure cu brazi și foioase. Punctele în care focul a distrus întinderi mai mari sunt: V. Frăsiniș, Dosul Călugărului – unde pădurea a fost arsă până la pământ”. În această parte, a fost distrusă pădurea din: „Dosul Zăpodiilor, Coților, Colbului, Dosul lui Mihai, Șindrilelor și a Zăpodiei Late; apoi, Fața Runcului, Lespezei și fundul văii Zăgrii ce duce la Măgură în total 700 jug. pădure”. De asemenea, „pădurea spre Heniul Mare, care fusese stinsă cu sforțări uriașe, s-a reaprins împreună cu pădurea de pe Făget”. S-a aprins și pădurea de pe Cormaia (Sângeorz-Băi) și cea de pe Valea Măgurii (com. Șanț). „În 5 Mai a luat foc pădurea Dosul Strâmbei, pe dreapta și pe stânga șoselei ce coboară de pe Strâmba spre Ilva-mică”. După-masă „s-a aprins pădurea de pe Valea Răbrei și pădurea grănicerească de pe Țibleș”. Se pare că mai multe mâini criminale ar fi fost pistele cele mai sigure. „Sub cercetare sunt mai multe persoane bănuite că nu ar fi străine de acest prăpăd”.
Dintr-un alt articol intitulat „O grandioasă manifestație românească la Bistrița”, cu subtitlul „Primirea făcută Reg. I grăniceri” din „România Nouă” (an. II, nr. 106, din 19 mai 1934), semnat „Val. C.”, aflăm că „M. S. Regele Carol II a înființat la Bistrița Reg. I grăniceri de gardă regală în amintirea vechilor grăniceri din jud. Năsăud. Comandant și proprietar al acestui regiment este însuși M. S. Regele”. […] Cu ocazia zilei de 10 Maiu, întreg regimentul a plecat la București pentru a defila în fața M. Sale”. Peronul gării a fost ocupat de delegați ai celor 44 comune grănicerești, cohorta de cercetași „G. Domide”, conduși de prof. I. Bucur, ofițerii din garnizoană. Printre intelectuali au fost zăriți: „Iuliu Moisil, N. Șerban, Carol Sanchen, primarul orașului, Col. Hedrich, repr. garn, care au și cuvântat, prof. Petringel, Gavril Ceuca, dr. I. Hanțiu, repr. prefecturei, preot Oniga etc.”. Din partea prefecturii „a vorbit d. Ciuruș. În numele intelectualilor din Năsăud a vorbit Iuliu Moisil, iar în numele țăranilor grăniceri proprietarul de pământ Dumitru Nistor”. „A luat cuvântul și colonelul Florescu”.
Icu Crăciun
Citiţi şi:
- TRIBUNA din 1886 și 1890 Rodna –Anieș – Prundu Bârgăului – Tiha Bârgăului – Tihuța
- VIITORUL din 1922 și 1924. Bistrița
- EROARE JUDICIARĂ ÎN FAVOAREA COMUNEI ŞANŢ
- SĂPTĂMÂNA din 1928. Valea Bârgăului – Bistrița – Iad și Rusu Bârgăului – Prundu Bârgăului – Tiha Bârgăului – Telciu – Lechința – Romuli – Lunca Ilvei- Șanț
- Icu Crăciun: NAȚIUNEA ROMÂNĂ din 1937. Arhiva Someșană- Năsăud – Rebrișoara

























Adaugă comentariu nou