VIITORUL din 1922 și 1924. Bistrița
În cotidianul „Viitorul” (an. 14, nr. 4300, din iulie 1922), ce apărea la București, citim o interesantă prezentare a orașului Bistrița, sub genericul „România pitorească”, semnată cu pseudonimul „IMO”. Inițial, autorul face un scurt istoric al urbei, apoi prezintă câteva date geografice și demografice (în 1922, Bistrița avea „13-14000 locuitori, din care aproape jumătate sunt români, iar restul sași și alte naționalități”). „Este, continuă el, un oraș cu industrii foarte dezvoltate, cu comerț important, cu bâlciuri mari, mai ales de vite și foarte cercetate, astfel că satisface toate cerințele din acest colț nordic al Ardealului”. Aici, era „punctul de trecere al mărfurilor din Austria spre Moldova și Polonia”. Referitor la viața culturală, autorul scrie că „este bine dezvoltată și există societăți corale, reuniuni de citire precum și de vânători, de pompieri, de înfrumusețare a orașului, de patinat etc. /Are fabrică de bere și de spirt, mori de făină cu aburi, o mare fabrică de cărămizi, multe ateliere industriale, tipografii./ Românii au institutul de credit „Bistrițana”, întemeiat în 1888”. După ce descrie și frumusețile naturale ale județului, amintește de faptul că „munții cuprind în sânul lor multe comori minerale ca aur, argint, plumb, cum sunt minele de la Rocna. Asemenea, este bogat în izvoare de ape minerale cum sunt cele alcaline de la Sângeorzul românesc, […], Anieș, Valea Vinului și dela Colibița”.
În numărul 5012/1924 al aceleiași publicații, „Direcțiunea XIV Regională Silvică Bistrița” anunță o „Publicațiune” (nr. 4699/1924) „de licitațiune publică prin oferte închise […] pentru vânzarea spre exploatare pe un period de 4 ani […] a suprafețelor aprobate spre exploatare din porțiunea de pădure numită „Lazului și Glodului” cu o întindere totală de 642.44 jug. cod. aparținând pădurilor celor 44 comune grănicerești din fostul district al Năsăudului, administrate de ocolul silvic Salva”. Urmează modul cum se va desfășura licitația și se încheie cu: „Estimația este de 11.424.376, adică unsprezece milioane patru sute două zeci și patru trei sute șapte zeci și șase lei”.
Icu Crăciun
Citiţi şi:
- 80% din fondurile obținute în urma exploatării apelor minerale, a nisipului, a pietrișului și a altor minerale rămân la bugetul autorităților locale și județene pe teritoriul cărora se face extragerea resurselor de suprafață
- Cătălin Bota: Primăria Sângeorz-Băi a obţinut Licenţa de exploatare pentru Izvorul 6! Vor urma proiecte de valorificare a resurselor minerale
- INFORMAŢIE DE PRESĂ
- Amenzi de 475.000 de lei și dosare penale pentru balastiere, în urma controalelor făcute de inspectorii ABA Someş-Tisa
- Președintele Radu Moldovan: Veteranii de război nu se pot uita! În Bistrița-Năsăud mai sunt printre noi 16 astfel de oameni simbol!

























Adaugă comentariu nou