ROMÂNIA NOUĂ din 1934. Sângeorz-Băi
În ziarul „politic independent” „România Nouă”, director Zaharia Boilă (an. II, nr. 162, din 31 iulie 1934), ce apărea la Cluj, citim articolul „Sângeorz-Băi”, semnat de V. Ceuca. După prezentarea geografică a stațiunii Sângeorz-Băi, cu așezarea sa pitorească și izvoarele sale de apă minerală, autorul descrie „parcul băilor în mijlocul căruia este clădită pensiunea și hotelul pentru vizitatori, precum și instalațiunile pentru băi”. „Pentru distracție, scrie V. Ceuca, „concertează zilnic în pavilionul izvoarelor o excelentă muzică angajată pe contul administrației”, iar „băile mai posed un teren de tenis bine amenajat”. Firește, „regiunile din apropiere oferă minunate locuri pentru excursii în Valea Vinului (Rodna), minele de piatră, muntele Inău, lacul Lala etc.” Este amintit faptul că „Apa minerală pentru cură provine de la 5 izvoare cu coeficient de radioactivitate deosebit”. „Izvorul nr. 1 are o radioactivitate de 0,1 m. m. C, iar izvorul nr. 4 cu radioactivitate de 10,70 m. m. C”. „Apele minerale de la Sângeorz-Băi subliniază autorul, sunt asemănătoare celor de la Vichy și Carlsbad și sunt cele mai radioactive din România”. Se precizează că „Analiza apei a fost făcută în Institutul de Chimie al Universității din Cluj de către prof. Dan Rădulescu”. De asemenea, „Aceste ape minerale au fost premiate în 1906 la expoziția gen. rom. din București”, ele fiind „indicate în boli de stomac, boli intestinale, afecțiuni ale ficatului, boli urinare etc.” În 1934, a fost o mare afluență de vizitatori. Autorul a remarcat în registre prezența unor familii importante, precum: „Fam. prof. univ. Popescu-Voitești Cluj, prof. univ. Stanciu Cluj, prof. Drăgan acad. agr., col. Anton Cluj, M. Popescu rectorul șc. pol. din Timișoara, dr. M. Haliță Cluj, dr. I. Popu Bistrița, dr. I. Chitul Bistrița, col. Păcurariu Bistrița”. Un subcapitol al acestui text poartă numele „Viața la Sângeorz-Băi”, din care aflăm, printre altele, că „Pentru distracția vizitatorilor, administrația aranjează de multe ori Reuniuni de dans, împreunate cu tombolă”.
V. Ceuca încheie astfel: „În apropierea băilor, fiind satul Sângeorz-Băi, se poate face o aprovizionare eftină cu cele necesare, permițând astfel și celor mai lipsiți plăcerea de a-și petrece vara într-o localitate frumoasă și sănătoasă”.
Icu Crăciun
Citiţi şi:
- Scăldatul în borcut pe vremuri și modul de utilizare a acestuia în stațiunea Sângeorz-Băi!
- Stațiunea Sângeorz-Băi oglindită în presa interbelică- 1927
- Cătălin Bota: Primăria Sângeorz-Băi a obţinut Licenţa de exploatare pentru Izvorul 6! Vor urma proiecte de valorificare a resurselor minerale
- ROMÂNIA NOUĂ din 1934. Bichigiu – Heniu – Cormaia- Șanț- Strâmba – Rebra – Bistrița – Năsăud
- UN MIC ISTORIC AL BĂILOR „HEBE” DE LA SÂNGEORZ-BĂI SCRIS DE IULIU MOISIL LA ANUL 1897

























Adaugă comentariu nou