Sintagma „Porțile Transilvaniei” nu este întâmplătoare, căci ea corespunde unor realități istorice. Cele trei orașe, încă din Evul Mediu, s-au bucurat de avantajele economico-sociale oferite de situarea lor chiar în proximitatea trecătorilor către Țările Române și Imperiul Otoman. Astfel că, în aceste spații au fost receptate atât influențele culturii și civilizației occidentale, cât și ale lumii Levantului. Prin urmare, se poate susține că cele trei orașe au reprezentat porți de intrare a mărfurilor, cunoștințelor și persoanelor în spațiul Transilvaniei și al Europei Centrale.

Mai mult decât atât, la o primă vedere se poate observa faptul că patrimoniul cultural construit, mobil și imaterial din cele cele trei zone, prezintă foarte multe similitudini: cetăți medievale  și  biserici fortificate săsești, sate românești cu tradiție pastorală însemnată, monumente ecleziastice ortodoxe de prim-rang, peisaje montane și rurale spectaculoase, stațiuni de schi, dar și o mare diversitate a costumelor populare, generată de caracterul multicultural al acestor meleaguri.

Printre cele mai importante obiective turistice ale itinerariului, încărcate de istorie și legende,  amintim de Piața Sfatului, Biserica Neagră, Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel sau Bastionul Țesătorilor din Brașov, Muzeul ASTRA, Biserica Evangelică, Turnul Sfatului ori Muzeul Brukenthal din Sibiu, dar și de Biserica Cuvioasa Paraschiva, Mausoleul Andrei Șaguna și Casa Emil Cioran din Rășinari sau Centrul Istoric, Biserica Evanghelică și Casa Argintarului din Bistrița. Acestea, alături de multe altele, vor putea fi valorificate inclusiv prin intermediul agențiilor de turism din țara noastră și nu numai, ca parte unor pachete de servicii de călătorie.

Documentația, în vederea obținerii recunoașterii din partea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a fost transmisă de către Muzeul de Etnografie Brașov, Primăria Comunei Rășinari din județul Sibiu și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Turism în Bistrița-Năsăud.

***

 Sistemul de recunoaștere voluntară, caracterizat de experiența dobândită la nivel instituțional prin exercitarea calității de membru al Acordului Parţial Extins, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei, urmărește conștientizarea actorilor din turism asupra semnificației patrimoniului cultural material și imaterial pentru societate și pentru generațiile următoare, în contextul valorificării economice durabile.

Procedural, după depunerea documentației la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, autorii vor primi în termen de 30 de zile răspunsul privind recunoașterea drept Rută Cultural Turistică locală, regională sau națională. Rutele Cultural Turistice Naționale trebuie să cuprindă obiective turistice din minimum trei județe, iar cele realizate la nivel regional din minimum 2 localități.

La acest moment, 52 de Rute Cultural Turistice din România beneficiază de recunoașterea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.