Un cărturar din Galeria năsăudeană – Emil Tișca la 145 ani de la naștere

Să ne oprim pentru o clipă în galeria cărturarilor de ieri ai Năsăudului și să-l așezăm pe un loc de cinste pe economistul Emil Tișca, de la a cărui naștere s-au împlinit recent 145 de ani. Personalitate marcantă a vieții economico-financiare, culturale și civice, Emil Tișca s-a remarcat prin claritatea deciziilor și a strategiilor adoptate, fiind mereu implicat în inițiative menite să contribuie la dezvoltarea comunității.
Originar din Țara Făgărașului, din localitatea Șimon-Bran, fiu al preotului Constantin Tișca și al Mariei Tișca, Emil Tișca a devenit năsăudean prin căsătoria cu Iuliana Mureșan, fiica medicului Liviu Mureșan, cunoscut de năsăudeni sub porecla „Apă rece”. Cei doi și-au unit destinele în anul 1906.
Iuliana Tișca a fost o femeie înzestrată cu o aleasă pregătire intelectuală, cu vaste cunoștințe literare și artistice, remarcându-se prin sensibilitate culturală și generozitate. Un gest deosebit, rămas în memoria cărturarilor năsăudeni, a fost acela de a dona, în 1958, Academiei Române vila de pe Bulevardul Grănicerilor, edificată de soțul său. Clădirea găzduiește și astăzi Biblioteca documentară a Filialei Academiei Române din Cluj.
Economistul Emil Tișca și-a început parcursul școlar în localitățile Moeciu de Sus și Bran, continuându-și apoi studiile gimnaziale la renumitul Gimnaziu Ortodox Român din Brașov. Ulterior, a urmat cursurile Școlii Superioare Comerciale din aceeași localitate, pe care a absolvit-o în anul 1895. Dovedind aptitudini deosebite în domeniul financiar, Emil Tișca a beneficiat de o bursă oferită de Fundația „Emanuil Gojdu”, care i-a permis să-și continue pregătirea de specialitate la Academia Orientală de Comerț din Budapesta.
În anii de studiu, a participat la numeroase călătorii cu caracter practic și instructiv, organizate de Academie, experiențe care au contribuit în mod semnificativ la aprofundarea cunoștințelor sale și la formarea unei temeinice pregătiri profesionale în domeniul economico-financiar.
După definitivarea studiilor, Emil Tișca a lucrat timp de doi ani și jumătate la Banca „Albina” din Sibiu, după care, vreme de nouă luni, și-a desfășurat activitatea la Banca „Grănicerul” din Dobra.
L-a atras Țara Năsăudului, cu tradițiile și activitățile grănicerești, precum și cu galeria marilor creatori de cultură românească, determinându-l să se înscrie, alături de alți șapte candidați, pentru ocuparea postului de contabil-șef la Banca „Mercur” din Năsăud, înființată în anul 1891. Prezența sa în această instituție a constituit un sprijin de nădejde pentru Iulian Marțian, tutorele băncii, care s-a folosit din plin de calitățile profesionale ale lui Emil Tișca, în condițiile în care Banca „Mercur” avea de înfruntat concurența unei alte bănci năsăudene, „Aurora”.
În perioada 1914–1918 a fost mobilizat, după care a revenit la Năsăud și s-a implicat în constituirea și activitatea Gărzii Naționale. A participat la activități publice, elaborând proiecte care vizau dezvoltarea întregii comunități năsăudene, marcate de bogatele tradiții ale foștilor grăniceri. A fost membru activ al ASTREI, fiind puternic legat de tradițiile istorice ale zonei și de bogăția sufletească a năsăudenilor, dornici să continue acțiunile inițiate de cunoscutele personalități care au marcat începuturile modernizării acestui ținut.
Emil Tișca s-a definit prin idei și proiecte prin care a urmărit dezvoltarea economiei, culturii și civilizației, preocupări validate prin rezultate. A fost mereu pus în situația de a lua decizii, de a stabili strategii și de a-și îndeplini datoria morală față de semenii săi.
În primul trimestru al anului 1924, Emil Tișca a fost demis din serviciul bancar, fără a se cunoaște motivele. Măsura a fost considerată nedreaptă, fiind pusă pe seama invidiei și răutății, fapt pentru care a purtat o serie de procese cu fosta conducere a Băncii „Mercur”. A părăsit definitiv Năsăudul, fiind abandonat și de mulți dintre cunoscuții și prietenii săi. În nota autobiografică din septembrie 1944, nu amintește acest neplăcut episod al plecării sale din Năsăud, legând evenimentul de actul fuzionării Băncii „Mercur” cu Banca „Aurora”.
Pentru vasta sa activitate, desfășurată timp de aproape două decenii în viața istoricei așezări de pe malul Someșului Mare, unde s-a remarcat prin idei și proiecte, Emil Tișca merită o placă comemorativă pe vila donată Academiei Române, ca semn de recunoaștere a contribuției sale la dezvoltarea vieții economice, culturale și civice a Năsăudului.
Ioan Mititean

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5