Satul Nepos, în atenția Primăriei Feldru. Grigore Ţiolan: Mă simt legat de satul Nepos nu numai administrativ! Experienţa acestor ani mă va ajuta să duc la bun sfârşit toate obiectivele propuse

Situat într-un spațiu geografic în care viața își are pulsul încă din vremurile cele mai îndepărtate ale Ținutului năsăudean, Neposul poartă în configurația sa elemente pline de rezonanță istorică. Această localitate a  avut norocul de a fi botezată de două ori :  o dată cu numele de VĂRAREA, fiind atestată documentar în anul 1604 și, a doua oară cu numele de NEPOS, denumire provenită din celebra expresie a împăratului austriac Iosif al II-lea, pe care a exclamat-o cu prilejul vizitei sale pe Valea Someșului, în 1773, în semn de recunoaștere a originii latine a limbii și poporului român și a continuității lui pe aceste meleaguri. Salutul SALVE PARVA NEPOS ROMULI ! este doar o variantă cunoscută în istoria orală, dar există și altele, cu aceeași semnificație : ,,Te salut mică nepoată a lui Romulus ! ”. Din această expresie derivă și numele localităților Parva   (Lunca Vinului), Nepos  (Vărarea) și Romuli (Strâmba), iar Salva a existat și înainte.

           Vatra veche a satului a fost situată în partea dreaptă a Someșului, apoi s-a mutat treptat, în partea stângă a râului, aflându-se într-un indelung proces teritorial  cu sașii din localitățile Dumitra, Slătinița și Livezile. Documentele de arhivă atestă că Neposul a avut statutul de comună, de la întemeiere și până în anul 1950. De la această dată trece în componența comunei Feldru până în 1956, după care își recapătă vechiul statut până în anul 1968, când din nou este afiliată comunei Feldru, menținându-se până în zilele noastre. În perioada postdecembristă, neposenii au organizat trei referendumuri de revenire la vechea formă administrativă, dar din motive legislative, au eșuat. Pe lângă faptul că  Neposul a pierdut dreptul legitim de a fi comună, s-a mai adăugat  și povara colectivizării din 1962, situație unică pe Valea  superioară a Someșului, deși nu existau condițiile necesare unei asemenea forme de organizare a muncii. Satul n-a mai putut cunoaște o evoluție ascendentă, în comparație cu celelalte localități din zonă.După 1989, a urmat o perioadă de prefaceri în arhitectura satului și în modul de viață al neposenilor, care se bucură astăzi de binefacerile civilizației  moderne : asfalt, rețea de apă potabilă, internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă, mașini și case frumoase cu tot confortul necesar.

     Realizări și proiecte de viitor pentru satul Nepos

        Aflat la finalul celui de-al doilea mandat, primarul comunei Feldru, Grigore Țiolan a ținut să ne spună:

"Mă simt legat de satul Nepos nu numai administrativ, ci și prin faptul că soția mea este neposancă și că, am și sub acest aspect o datorie de îndeplinit față de neposeni. Întotdeauna am acordat aceeași atenție celor două localități, urmărind dezvoltarea lor din punct de vedere economic, social și cultural.Am fost şi rămân un sprijin permanent pentru toţi locuitorii comunei. O bună parte din proiectele pe care le-am implementat au fost acordate şi satului Nepos. Accesarea fondurilor europene este absolut necesară pentru modernizarea comunei şi sunt convins că experienţa care am acumulat-o în aceşti ani mă va ajuta să duc la bun sfârşit toate obiectivele propuse. Dacă în primul mandat valoarea investițiilor pe total comună a fost de circa 8 milioane euro, majoritatea din fonduri europene, în ultimii 4 ani valoarea lor se ridică la peste 13 milioane euro, din care mai bine de 30 % revine Neposului. Dar să vedem concret ce s-a făcut în cei 8 ani de mandat, ce lucrări se află în derulare și care sunt cele prevăzute în proiectele pentru viitor :

Din fonduri europene s–au pus în valoare următoarele proiecte:

• asfaltarea străzii ,,Zăvoi”, proiect realizat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, în valoare de 41.476 euro.

• Înfiinţarea unui teren de sport cu gazon sintetic, iluminat nocturn și vestiare, proiect

conform PNDR , în valoare de 42.000 euro ;

• capelă mortuară cu anexă, în valoare de 90.365 euro, finanţată prin Grupul de Acţiune Locală, lucrare aflată în curs de execuție de către o echipă din Nepos.
• reabilitarea Căminului cultural din localitate, prin PNDR, în valoare de 500.000 euro, poriect pus în execuţie în 2019, dar lucrările au fost amânate pentru că proiectul a fost modificat prin dispoziție de șantier, urmând să fie reluate cât de curând. Lucrarea presupune extindere de spații utilitare și dotarea cu mobilier nou, precun și achiziţionarea unor costume populare pentru o echipă de dansuri, instrumente muzicale și amenajarea unui spațiu corespunzător pentru muzeul satului.
• grădiniţă nouă cu 3 săli de grupă, proiect  finanţat din fonduri europene, în valoare de 400.000 euro, deja înaintat spre avizare, construcţie ce va fi amplasată pe locul fostei Primării din Nepos.

Din fonduri guvernamentale :

• Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public prin Programul Național de Devoltare Rurală, fiind înlocuite corpurile vechi cu altele noi de tip LED, care asigură un sistem mult mai eficient sub aspectul consumului și al prețului la factură.
• Reabilitarea dumului de  pe Valea Frâuă și  construirea unui pod la Pietroasa
• Extinderea rețelei electrice pe strada Nouă și a reţelei apă potabilă în gospodăriile mai izolate.
• Dotarea cu panouri fotovoltaice a 15 gospodării izolate.
• Înregistrare sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, proiect în valoare de 94.390 lei

 Din fonduri locale  s-au finalizat :

• asfaltarea străzilor  :Valea Carelor și strada Bisericii Penticostale pe o lungime de peste 1,3 km, lucrare finalizată anul trecut, în valoare de 254.770 lei

• Construirea unei rigole şi amenajarea trotuarului cu pavaj pe strada Libertăţii  (şoseaua naţională)
•  Construirea a 2 cabine pentru protecția călătorilor în stația de autobuz și căsuţe din lemn în spațiul de joacă al copiilor din preajma parcului din centrul satului.
• Amenajarea parcului din faţa Bisericii ortodoxe şi construirea digului de protecţie
• Înregistrarea şi denumirea străzilor din Nepos:  Strada Gării, Strada General Ioan Lup (strada principală), Strada Zăvoi, Strada Bisericii Penticostale, Strada La Punte, Strada Nouă (Puiu Bota), Strada Valea Carelor, Strada Grădinii (spre cimitir), Strada Ion Istrate, Strada Digului, Strada Libertății (de la şosea ) strada Valea     Sunătorii, Strada Merilor, Strada Izvorului.

Proiecte planificate pentru următorul mandat :

• Rețea de canalizare în satul Nepos, proiect depus la CNI spre finanțare
• Asfaltare străzi, reabilitare de trotuare și pod peste Someș
• Introducere de gaz metan, din momentul în care va fi instalată rețeaua pe Valea Someșului
• Lucrări de cadastrare ce vor fi finalizate în decurs de 2 ani.

Școala Gimnazială ,,Gavril Istrate ” din Nepos, reabilitată la standarde europene, își poate deschide noul an școlar la 14 septembrie

             Primarul comunei Feldru, Grigore Țiolan a lăsat în mod intenționat problema școlii la sfârşitul discuţiei noastre, pentru a vorbi în detaliu despre această prioritate. Este vorba despre cele două clădiri în care se desfășoară procesul de învățământ. Cea mai veche construcție, în care au funcționat multă vreme clasele I-IV și grădinița, datează din anul 1827 și n-a fost reabilitată niciodată, iar a doua clădire ridicată în anul 1965, n-a mai primit de ani buni autorizația sanitară de funcționare, pentru că nu îndeplinea condițiile necesare. Iată ce ne spune primarul despre această situație :

        ,Trebuia să se facă reabilitarea acestor construcții. Mai întâi am demarat lucrările la clădirea veche a școlii printr-un proiect finanțat din bugetul local în valoare de 500.000 lei. S-a refăcut structura interioară a clădirii, printr-o nouă compartimentare a sălilor de clasă, a holurilor și a scărilor de acces, s-au construit grupuri sanitare la standarde europene, iar pentru încălzire s-a introdus o centrală termică pe lemne. Au fost dotate toate sălile de grupă cu mobilier nou și materiale didactice necesare pentru procesul de învățământ.Clădirea a primit un aspect nou, atât în interior cât și în exterior și o putem considera o adevărată bijuterie.

           Cea de-a doua clădire destinată învățământului cu clasele V-VIII își aștepta de multă vreme reabilitarea. Am primit din fondurile guvernamentale suma de 2.213.807 lei și abia anul acesta, în condițiile pandemiei, când elevii au rămas acasă, s-au putut demara lucrările, deși  proiectul și aprobările necesare au fost făcute cu vreo doi ani în urmă.Până la data punerii în execuție a proiectului, aici mai existau încă sobe de tablă pentru încălzire, uși din lemn pe sub care sufla vântul, mobilier vechi primit de la diferiți donatori, un singur grup sanitar atașat în 2012 la corpul clădirii. Până atunci se afla în curtea școlii. Pentru mine și nu numai, este cea mai frumoasă realizare din acest domeniu.

       Am avut curiozitatea să intru în școală și să mă minunez de noua ei înfățișare. Amănunte despre reabilitarea  clădirii le-am primit de la Călin Sbîrciu,  directorul coordonator din Feldru, care mi-a spus plin de satisfacție : ,,Putem începe noul an școlar la 14 septembrie, într-o construcție complet reabilitată la standarde europene.S-a schimbat acoperișul construcției cu o învelitoare nouă, din tablă, s-au izolat pereții exteriori, au fost înlocuite ușile și ferestrele de lemn cu termopane și s-au pus pardoseli noi în sălile de clasă și pe coridoare. Acum există două grupuri sanitare, amplasate la parter și etaj, cu  vestiare și băi, iar locul sobelor de tablă este luat de centrala termică, care va funcționa pe lemne.Școala va avea o dotare de excepție : mobilier nou (măsuțe de studiu, scaune, catedre), aparatură electronică multifuncțională (laptopuri, imprimante, proiectoare, etc.). Dispunem acum de spații suficiente pentru toate clasele, avem laboratoare și cabinete. Lângă corpul clădirii va fi atașată o nouă construcție, multifuncțională, destinată activităților sportive, a  festivităților culturale sau de altă natură școlară. Curtea școlii va fi pavată și împrejmuită cu garduri metalice. În aceste condiții, ne vom aștepta elevii să vină la școală, pentru a se bucura de tot ceea ce s-a pregătit pentru ei, a încheiat harnicul director al școlii, Călin Sbîrciu.