Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Bistriţa, la ceas aniversar
”Craiule, tu Crăişor,
Ce din Ţara Moţilor,
Ai luptat cu vitejie
Pentru a ta Românie.
Sunt mândru că sunt şcolar
La o şcoală din oraş
Care-ţi poartă numele,
Slăvindu-ţi renumele.”
Dacă este să gândim o ierarhie a valorilor instituţionale din învăţământul preuniversitar bistriţean, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Bistriţa ar ocupa cu siguranţă unul din locurile fruntaşe, bucurându-se de prestigiu şi notorietate în spaţiul plin de nobleţe al oamenilor şcolii, de mândria şi recunoştinţa celor care au absolvit aici.
Primele documente ale şcolii datează din anul 1960, şcoala funcţionând iniţial în incinta Unităţii Militare şi apoi în cladirea Muzeului Judeţean. Construcţia actualei clădiri (corpul A) a început în anul 1968 şi a fost dată în folosinţă la 1 septembrie 1970. Nouă ani mai târziu s-a ridicat corpul B al şcolii, în acea vreme funcţionând ca atelier-şcoală. Tot în 1979 se dă în folosinţă şi sala de sport. Numărul extrem de mare de elevi ce urmează a studia în cadrul şcolii face ca localul B să-şi transforme atelierele în săli de clasă.
La 23 martie 1996 şcoala primeşte „botezul” Societăţii Culturale „Avram Iancu” Bistriţa, devenind astfel Şcoala Generală „Avram Iancu”, unitatea scoala în care a fi profesor sau învăţator înseamnă o misiune ce ţine de arta de a instrui şi educa generaţia mileniului III, de a-i pregăti pe aceştia să găsească răspunsurile potrivite la provocările zilei de mâine.
Am fost o istorie, am crescut cu timpul în toate componentele – indeosebi cele valorice. Suntem o şcoală performantă, dorită de populaţia şcolară. Vom fi viitorul aşa cum îl visăm, vom fi cei ce vor semăna în continuare educaţia bunului simţ şi a dorinţei de foarte bine.
Ne aflăm pe un drum ascendent, spre perfecţionarea procesului de învaţământ, ca rezultat al acţiunilor convergente ce vor avea la îndemână patru elemente esenţiale:
DASCĂLI, ELEVI, PĂRINŢI şi CALITATE
Comentarii
Intradevar, am fost o istorie si suntem o scoala performanta. Sa va dea Dumnezeu sanatate ca nu uitati sa ne amintiti in fiecare an in ce scoala de prestigiu avem norocul sa lucram alaturi de multi dascali care au pus umarul cu multa daruire ca sa fim ceea ce suntem acum. Un mare merit il aveti dumneavoastra si va multumim.
Sa tii in palma sufletul unui copil este, cu siguranta, un privilegiu; sa fii important in viata unui copil este, poate, un dar divin. Nu uitati ca sunteti importanti, chiar daca nimeni in afara clasei nu va priveste in ochi cu incredere si speranta! Uitati-va in ochii copiilor si veti gasi iubire, incredere si speranta!
Este de datoria generatiei tinere, de dascali, sa duca mai departe ceea ce au construit predecesorii . Este f, lesne sa te catri pe renumele castigat de cei ce au slujit la aceasta scoala si, sa fie ignorati de" divele " instalate pe scaunul de secretar , sa jigneasca ,pentru ca "Ceea ce am facut pentru noi insine moare o data cu noi. Insa ceea ce am facut pentru alti si pentru lume este nemuritor ." - Albert Pike
Am fost si sunt un sustinator al dascalilor tineri! Pentru asta, "dinozaurii" trebuie sa se retraga si sa lase locul celor cu putere, cu elan, cu noutati. Un sfat desigur se poate da! Cat despre "dive" ......care DIVE?! Diva (dex)= artista foarte ADMIRATA de public. In mitologia musulmana, div/a = duh rau. Alege fiecare ce doreste!
Doresc ca toţi "crăişorii" crescuţi şi educaţi în această şcoliţă să fie luptători adevăraţi în viaţă.
Doresc ca dascălii lor să păstreze tradiţia şi reputaţia de călăuze demne şi responsabile.
Doresc ca încrederea, armonia şi înţelepciunea să respire de dragul împlinirii misiunii pentru care există şcoala.
Cecilia, cred că ești fără scoală prea multă, o țață, care vorbește urât depre profesorii în vârstă.Prea mulți profesori tineri din ziua de astăzi nu știu să scrie corect în limba română.Așa că..............Ești, cred eu, de religie musulmană.
Adaugă comentariu nou