SIMFONIE-N VERDE CRUD

Apărută la editura Napoca- Nova în condiții grafice de excelență, antologia literar- artistică „Simfonie-n verde crud” îngrijită de un spirit de lumină cum este Voichița Pălăceanu Vereș, om cu un deosebit simț al valorii literare în cele peste 560 de pagini, reușește să omogenizeze aproape toate genurile de creație. Antologia pornește de la cei 43 de poeți de factură vibrațională deosebită reuniți în „Frânturi de suflet”, continuă cu 27 de „Popasuri” în proză, completează cu „Traiectorii de coleziune” (critică literară), urmează apoi „Deliberări”(eseuri), finalizând cu „Pagini zglobii”( literatură umoristică). Autoarea acestei substanțiale antologii literare are marele merit de a reuși să te determine să o citești, căci având la dispoziție zeci de nume este imposibil să nu rezonezi măcar cu unele dintre ele. Felicitări și pentru grafica realizată de Lazăr Morcan la fel și pentru coperțile semnate de Peter Vereș. Felicitând toți autorii autologați din toate genurile literare, mă voi opri azi doar la câteva nume care vor reaprinde flacăra iubitorului de literatură și cultură cu adevărat valoroasă:Fituț Mihuț, Dana Deac, Vasile B.Gădălin, Ruxandra Benea, Mircea Daroși, Menuț Maximinian, Teodor Muntean, Al. Florin Țene, Segiu Man, Dora Alina Romanescu, Nadia Urian, Ana Cristina Popescu, Milena Munteanu, Maria Florentina- Șerban(13ani), iar la critică; Elena Buică, Voichița Pălăceanu- Vereș, conf. dr. Nicolae Iuga, Vasile Ștefan Tutula, Valeriu Gherman Katona Anghelcev Nicolae.
Antologia se poate citi ca un roman de dragoste de om adevărat, o antologie a sufletelor vii, flăcări pe cerul literaturii. O antologie rară, care ne reamintește că erau vremuri când hârtia era mai de preț decât opera însăși. Pagini și pagini, unele scrise direct pe sufletul cititorului, altele doar pe leptopul personal, o hermenautică a măștilor zilei de performanță,o antologie carte de învățătură, de cunoaștere prin creație. Și cum poezia rămâne regina și bine face, Firuț Mihuț cucerește prin „ albatroșii de nisip” care ca un „abur de seară” se înalță peste „șarpele nopții”, săpând fântâni alchimice în propria ființă. O poezie încărcată de atâta metaforă, idee, armonie care devine o formă de exorcizare în lumea „paharului cu banalitate al primăverilor de vânzare, năluciri și viziuni nocturne.”
Dana Deac surprinde frumos cu o poezie de profunzime, de suflet de păsăre în zborul cuvântului, cu așteptări închise în casa sufletului, în .... Apuseni, printre amintiri mirosind a lumină. Poezia e scrisă cu însăși viața poetei, care, precum Lucian Blaga, ne luminează din luna mai a cireșului ce încă ninge în zborul cuvântului scris.
Ioan Cărășel revine cu nostalgia poemelor rebele, ca un hoinar la izvorul înțelepciunii care s-a născut ca un adevăr în grădina Ghetsemani a spiritului.Mircea Daroși ne acoperă sufletele cu lumina toamnei, cu iernile speranțelor, cu tezaurul din inimile noastre care este marea comoară a lumii. Poezia devine lanul de grâu curat, o depărtare, un dor, destinul care„ brăzdează palmele bucuriei”, o „baghetă magică” în apele indiferenței.
Menuț Maximinian surprinde cu și mai mult suflet curat precum o rugăciune. Făcând parte din acei oameni rari pe care îi întâlnești doar când Dumnezeu vrea, iată că reușește să ne aducă „ miros de timp” pe „inimi încătușate de dragoste” „prin cuvinte albastre” care străbat veșniciile.
Vasile B. Gădălin- încântă cititorul cu poeme picturale de o înțelepciune tainică. O iarnă a vieții în care până și caii se împușcă pe teritoriul României. Ca într-un tablou de o frumusețe rară, poetul pășește spre razele de lumină ce i-au mai rămas sub semnul lui Goga.
Teodor Muntean ne reamintește de prietenie, de zâmbetul unui copil, de abandonarea omului de către om, cum este să trăiești printre magi, de libertate, de iubire, de purificare prin creație, prin jertfire. O poezie-avertisment care în același timp mângăie.
Al. Florin Țene, poetul esențelor tari, poetul acuzator, călăuzitor spre trezirea omenirii măcar din al doisprezecelea ceas, poetul amendat că l-a citit pe Esenin printr-o picătură de ploaie, pe când „iese icoana din cerul unei rostiri” și poetul „poartă sub aripi visul îngeresc.”
Poezia din această antologie, proza, eseurile, critica și literatura umoristică formează un întreg echilibrat, valoros de cultură. Am selectat doar câteva nume, din lipsă de spațiu necesar conspectării fiecărui scriitor din această onorantă antologie.
Sergiu Man ne trezește cu „vocea unui gând sobru cu o mască, o carte și-un parfum și cu un „Jacx” profund și enigmatic. Ne oferă o băutură făurită din pace și victorie, o aromă a unui echilibru rar întâlnit în creația literară.
Dora Alina Romanescu, romancieră de forță și profunzime. Un prototip contemporan al prozaatoarei de azi. O scriitoare care își duce cu demnitate destinul literar. În proza scurtă „Escrocii” talentata autoare abordează o temă de actualitate, o temă dură, pe muchie de cuțit, despre implicările internetului în viața fiecărui individ, indiferent de vârstă. Autoarea scoate în evidență escrocheria de care se folosesc unii pentru a-și șantaja, ori chiar distruge semenii, câte victime are până în prezent socializarea pe internet, câte drame, câți părinți disperați, câți copii prinși într-un joc murdar al negustorilor escrocilor care utilizează internetul nu în partea sa de evoluție prin cunoașterea oferită, prin accesul la marile realizări oferite, ci doar în partea sa negativă. Abordând cu mult har și talent această latură obscură de escrocat sufletele bune și frumoase, dar și credule, autoarea reușește încă o dată o proză-avertisment, o creație care se citește cu interes, direct cu inima.
Ruxandra Benea vine către atenția cititorului și a publicului iubitor de cultură cu secvențe literare de mare profunzime și puritate sufletească. „Baladă pentru Ancuța” și „Și brândușele se ofilesc, nu-i așa?”, apoi „Milca” reamintesc oamenilor că mereu va exista cineva mai trist și mai neajutorat ca tine, că este onorant pentru oameni de-ar înțelege că ei sunt mai presus de celelalte creații pământene.
Nadia Urian scrie cu o forță specifică doar celor care știu că marea putere vine din interior, și nu din exterior. „Împărăteasa” reduce Transilvania toată în sufletul celor care, deși locuiesc în garsoniere de oraș, tot într-un fel de colibe trăiesc. O proză scurtă ce ar putea deveni oricând un roman cu personaje antalogice. O carte a împăraților țărani ardeleni.
Ana Cristina Popescu, cu o scurtă piesă de teatru reușește să ne transpună într-o lume care face mereu naveta între prezent, trecut și viitor. „Mesagerul” ne avertizează că viața o poți trăi doar în libertate. Colivia te îngrădește. Odată devenit prizonierul ei nu vei mai ști să zbori nici măcar cu gândul, nu te vei mai putea descurca în sălbăticia junglei umane.
Milena Munteanu abordează cu dragoste și hăruire o lume rar străbătută de sufletele scriitorilor, muzica clasică. Prozatoarea aduce în atenția cititorilor destine de mari muzicieni, oameni care au sprijinit cultura, plecând de la Dinu Lipatti, Radu Lupu până la Liszt, muzica rusă de la începutul secolului al XX-lea. Scriitoarea devine omul potrivit în lumea potrivită, cunoscătoare a marilor valori muzicale ale omenirii.
Maria Florentina Șerban, la cei doar treisprezece ani, încântă și cucerește deopotrivă. Apare ca o furtună la o discuție cu timpul despre visul învierii prin cuvinte. O maturitate specifică tinerei generații românești, câștigătoare și promovatoare de inteligență. Iar când un fluture pornește în căutarea veșniciei susținut de povestea unui pian, este cu certitudine un semnal al unei vocații de scriitor adevărat, plecând de la o vârstă la care majoritatea tinerilor abia iau notele meritorii la școală.
În ceea ce privește critica literară țin să remarc echilibrata și fascinanta cronică a realizatoarei acestei antologii de excelență, scriitoarea Voichița Pălăceanu Vereș despre cartea reputatului profesor doctor Onofrie Vințeler, lingvist de talie europeană, doctor Honoris Causa al Universității ”Lucian Blaga”, cercetător științific. Titlul volumului „La început a fost cuvântul Ardeal”(Ed. Eikon, Cluj- Napoca, 2003 ) ar trebui să fie scris pretutindeni în țara noastră, dar mai ales în Ardeal. Istoria vie a Ardealului nostru milenar arde în sufletul și cărțile marelui cărturar. Volumul „ Cu toată dragostea” s-a bucurat de o cronică de mare cunoaștere a scriitoarei cronicar Voichița Pălăceanu Vereș și a obținut premiul ”Napoca Nova” pe 2014.
Conf. Dr. Nicolae Iuga ne propune într-un eseu de referință o „hermeneutică a măștii.” Autorul este un fin observator și cunoscător al măștilor umane, scoțând în evidență că ipocrizia reciprocă devine o condiție firească, o filozofie de profunzime ce te urmărește mereu. Astfel de la prințul Mâșkin din romanul „Idiotul” de F.M. Dostoievski la Mihail Gurbaciov, de la Nietzsche la Jung și Lucian Blaga, de la ”Noul Testament” la ”Apologia” lui Socrate la ”Glossa” lui Mihai Eminescu sau la masca morții, face o analiză profundă în trecerea omului prin curățirea de patimi, în încercarea lor de a deveni măcar mai umani dacă mai buni nu îndrăznesc.
Katona Anghelcev Nicolae ne surprinde frumos cu eseurile despre liberul arbitru și decondiționare, despre atitudinea față de greșeli și autorii lor, încheind cu o mare inteligență și cunoaștere, cu tematica iubirii și a divinității. O lecție cu iubire și dragoste de Creatorul Divin. Dacă nu ai în tine iubire, dacă nu ai primit iubire, nu ai de unde să oferi ceva ce nici nu cunoști, nici nu ai simțit vreodată în ființa ta acest sentiment miraculos.
Vasile Ștefan Tutula scrie cu dragoste și recunoștință față de neamul și destinul românesc, despre un Mecena al Culturii, Științei și Învățământului românesc, un susținător al Bisericii Ortodoxe Române.
Gheorghe Sion, o mare personalitate românească care ar merita recunoștința și admirația celor care se bucură astăzi că se pot mândri cu nume de români de înaltă cultură și spiritualitate.
„Simfonie-n verde crud” este o antologie literar-artistică grea și la propriu și la conținut, valoroasă, încărcată de cultură vie și mai ales de scriitori hăruiți și dăruiți cu talent de excepție, este o antologie care își merită locul în toate bibliotecile lumii, începând cu cele românești.

Emilia Dabu
Membru al U.S.R.
Președinte al Clubului de Cultură și Artă „ SOLTERIS” Mangalia