Teatrul nescris "Constantin Iugan" și meșteri populari din comuna Șanț, distinși la Zilele Muzeului Satului

Comuna Șanț a fost reprezentată cu cinste la Zilele Muzeului Satului de la București, la aniversarea a 90 de ani. "Am avut deosebita plăcere de a participa la Muzeul Satului din București, unde am fost invitați cu ocazia sărbătoririi a 90 de ani de la înființare și, totodată, 90 de ani de când a fost dusă casa noastră de la Șanț la muzeu. Au participat la eveniment membrii Teatrului Nescris ,,Constantin Iugan", care au prezentat o frumoasă piesă de teatru, fiind foarte apreciați de public, și meșteri populari din comuna noastră, care au prezentat veșmintele noastre populare", a precizat primarul Marian Forogău.
***
La 10 Mai 1936, sub domnia Regelui Carol al II-lea, își deschidea porțile unul dintre primele muzee în aer liber ale Europei: Muzeul Satului.
”… N-am avut înainte pilda muzeelor în aer liber din țările nordice, Skansen, Bigdo sau Lillehammer. Ele sunt la noi, în prea mare măsură romantice, și prea etnografice, cu luare aminte mai mult asupra ”valorilor” și ”pieselor” muzeale, decât a omului de astăzi și a mediului și faptelor lui, de toate zilele… Muzeul nostru nu este un muzeu etnografic, ci este un muzeu social”, spunea Dimitrie Gusti, întemeietorul său. Părintele Școlii Sociologice de la București, împreună cu elita culturală a vremii, a reușit să creeze într-un timp extrem de scurt o instituție științifică și de artă ce a devenit, în timp, un reper cultural la nivel internațional. La nouăzeci de ani de la întemeiere, Muzeul Satului nu apare doar că instituție a conservării, ci și ca spațiu activ de reinterpretare, capabil să pună patrimoniul în dialog cu limbajele contemporane.
“Ceea ce a început în mai 1936 ca un proiect sociologic fără precedent în Europa, sub înaltul patronaj al Regelui Carol al II-lea, este astăzi o instituție de importanță strategică. Gusti a înțeles că un popor nu poate păși sigur spre viitor dacă își uită rădăcinile.
Deși păstrează spiritul arhaic, muzeul îmbină respectul pentru istorie cu viziunea modernă asupra viitorului, integrându-se perfect în cerințele noului mileniu folosind aplicații mobile, tururi virtuale, inteligență artificială și laboratoare de restaurare de ultimă generație pentru a conserva patrimoniul cultural, martor al trecerii sutelor de ani peste lumea satului românesc. Deși calendarul ne indică o cifră respectabilă, 90 de ani, Muzeul Satului a rămas tânăr prin activități, abordări moderne ale științei comunicării folosind tehnologii de ultima generație, prin cercetare aplicată și conservarea identității folosind principii de reală actualitate.”, conf. univ. dr. Paula Popoiu, managerul Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti.
La evenimentul din 10 mai 1936, atunci când se inaugura oficial “Muzeul Satului Românesc – un muzeu special, un document de identitate crescut în inima celui mai important oraş al României, au participat regele Carol al II-lea, patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, ambasadori acreditați la București, oameni de cultură și oameni politici și nu în ultimul rând, reprezentanții Școlii Sociologice de la București, condusă de Dimitrie Gusti, toți cei care au contribuit prin munca lor la realizarea acestei instituții a cărei anvergură, în prezent, a depășit cu mult planurile lui Dimitrie Gusti însuși. Muzeul Satului este rezultatul muncii monografiştilor Şcolii Sociologice şi a echipelor studenţeşti conduse de Dimitrie Gusti şi susţinute de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, echipe care, după aproape un deceniu de campanii în satele României, au desăvârşit munca de cercetare a satului şi ţăranului român, prin această operă fundamentală care este Muzeul Satului.
În perioada 10-17 mai 2026, au fost organizate o serie de evenimente menite să marcheze împlinirea acestei frumoase vârste pentru unul dintre cele mai vizitate muzee din țară, sub patronajul Președintelui României și al Majestății Sale Margareta, Custodele Casei Regale.
Au fost deschise pentru public expozițiile realizate în colaborare cu artiștii plastici Ileana Oancea, Cătălin Oancea, Mircia Dumitrescu, cea de fotografie dedicată campaniei monografice de acum 100 de ani de la Rușețu, dar și cele care prezintă etapele și detaliile restaurărilor unor case.
Ansambluri populare, cântăreți și artiști cunoscuți, meșteri populari, reprezentanți ai comunităților din Șant (Bistrița-Năsăud), Jurilovca (jud. Tulcea), Sârbii Măgura (jud. Olt), Lumina (jud. Constanța), sunt doar alte câteva repere care au anima aceste zile de sărbătoare.