Tineretul Societăţii “Limba Noastră cea Română” din Chişinău -

Tinerii Corina şi Mirabela Butnaru din Chişinău, însoţite de tânărul Constantin Taran din acelaşi oraş, R. Moldova au realizat un program dens de documentare în ţinutul năsăudean în pe-rioada 30 iunie-3 iulie a.c. Sosiţi pe plaiurile lui Coşbuc şi Rebreanu, încă din prima zi, însoţiţi de profesorul Ioan Seni – preşedintele Desp. năsăudean al Astrei, au avut întâlniri cu familia profesorului Romulus Berceni – consilier local, vicepreşedinte al Desp. Astra, familie în care au avut asigurate condiţii speciale de cazare şi masă, inclusiv o ambianţă spirituală întreţinută de ceilalţi membrii ai familiei – profesorii Valerica Berceni - soţia, Romelia şi Cristi Cosma, respectiv Camelia – profesori la Grupul Şcolar Silvic sau Colegiul Naţional “G. Coşbuc”. O grijă specială pentru grupul de tineri din Chişinău a manifestat primarul Năsăudului – ing. Dumitru Mureşan.

La Rebrişoara, tinerii au admirat şi au reţinut imagini inedite de la Bisericuţa de lemn din Grui, renovată în întregime prin fonduri UNESCO, bisericuţă ce datează de prin 1723; au avut o primire deosebită în familia primarului Nicolae Bodiu, un vestit recitator din opera lui Eminescu şi Coşbuc… În schimbul de idei oaspeţii au fost impresionaţi de felul cum vedea Eminescu soarta Basarabiei, de felul în care percepem noi astăzi această problemă… Cu doamna Mărioara Bodiu – învăţătoare şi cu Liana – fiica lor, liceeană s-au abordat probleme privind învăţământul românesc în context european, eficienţa schimburilor de experienţă între românii de pretutindeni...

În Casa familiei Nechita Bumbu din Nepos – un pictor de o rară fineţe şi profunzime artistică, au putut fi admirate sutele de tablouri reprezentând Ţara Năsăudului în diverse imagini, peisaje şi ipostaze, iar experienţa sa de viaţă devine tot mai convingătoare pentru tinerii care-şi doresc cu adevărat să se numere printre învingătorii sau temerarii de astăzi...

Drumul până la Săpânţa în Maramureş a prilejuit noi aspecte ale documentării, fiind admirate pe rând Valea Sălăuţei, Valea Vişeului şi Valea Izei. Primul popas s-a făcut în cimitirul de la Telciu, la mormântul celebrei cântăreţe Valeria Peter Predescu, o prietenă deosebită a familiei Val şi Valentina Butnaru de la Chişinău, o promotoare neîntrecută a limbii române prin cântecul popular năsăudean. Drumul parcurs până la Cimitirul vesel dezvăluia frumuseţea Maramureşului în toată splendoarea sa, putând realiza cu uşurinţă cât de importantă este pentru tinerii de astăzi geografia turistică a Ţării Mame, ce frumos este specificul românesc în arhitectură, ce competiţie interesantă se promovează şi se menţine între generaţiile de ieri şi de astăzi care cultivă frumosul şi utilul prin trăinicia şi vigoarea gospodăriilor propri... Cimitirul vesel te primeşte cu umorul şi optimismul său desluşit din înscrisul de pe crucile funerare, texte în care perenitatea vieţii o poţi descoperi în soarta şi destinul oricărui personaj... Un indicator te conduce spre mormântul soacrei unde se poate citi: “Sub această cruce grea Zace biata soacra mea Trei zile de mai trăia Zăceam eu şi citea ea Voi care treceţi pe aici Încercaţi să n-o treziţi Că acasă dacă vine Iară-i cu gura pe mine Da aşa eu m-oi purta Că n-apoi n-a înturna Cei care citiţi aici Ca mine să nu păţiţi Soacră bună vă găsiţi Cu ea bine să trăiţi”. Buna dispoziţie ar fi trebuit să ne domine întreaga zi, dar vizitând fosta închisoare din Sighet, transformată astăzi în Muzeul Memorialul victimelor comunismului şi ale rezistenţei, rămâi consternat de ceea ce au suferit cei care s-au opus instaurării comunismului în România, fie ei simplii ţărani, funcţionari dar mai ales intelectuali – oameni de ştiinţă, academicieni, artişti, profesori universitari, medici, ingineri, jurişti, preoţi, dascăli... Cât au putut fi de diabolici cei din nomenclatura comunistă şi din instrumentele lor de tortură… N-au nicio iertare pentru că n-au cum se dezvinovăţi pentru crimele comise şi pentru tipul de om pe care-l preconizau. Aceeaşi tristeţe te cuprinde când vezi soarta evreilor din Maramureş, expusă ca-ntro oglindă în expoziţia Casei Elie Wiesel din Sighetul Marmaţiei… Nu poţi crede până nu te documentezi…

Maramureşul se lasă descoperit în toată splendoarea sa pe Valea Izei, unde aproape fiecare casă sau gospodărie înstărită are la intrare celebra Poartă maramureşană, pe care poţi descoperi cu uşurinţă simbolurile vieţii – roata, soarele, firul vieţii.., ca-n final acest monument arhitectural să se identifice cu un arc de triumf al celui care s-a născut, a trăit şi s-a sfârşit ca un vrednic creştin.. Dar parcă toată arhitectura specific maramureşană se concentrează în Complexul arhitectural-religios de la Bârsana, un celbru deja centru religios şi obiectiv turistic care, măcar o dată-n viaţă trebuie văzut. La graniţa dintre judeţe te întâmpină cu căldură « Popasul » lui Pătru Bârlea… Se admiră la Romuli calea ferată suspendată pe viaduct, dar şi noul teren de sport, satul în întregimea lui care se străduie prin grija primarului Ioan Moniţa, să ia o formă mult mai modernă. Vizităm familia învăţătoarei Gabriela Herţa care va asigura în perioada 7-14 iulie găzduirea la Romuli, în cadrul Taberei internaţionale « Acasă la Noi » a unui grup de aromâni din Skopie, Macedonia…

Coborând spre Năsăud treceam în revistă faptele de odinioară ale grănicerilor năsăudeni, martiriul lui Tănasă din Bichigiu, Vasile din Telciu, Grigore din Zagra şi Vasile din Mocod, sanctificaţi astăzi de biserica ortodoxă ca apărători ai dreptei credinţe; cunoşteam Năsăudul cu obiectivele lui economice, cu monumentele, busturile şi plăcile sale comemorative, cu instituţiile sale culturale, dar mai ales cu emblema sa binemeritată de oraş al academicienilor…

Înainte de a pleca spre Izvoarele Someşului sau pe Valea Ilvelor, grupul de tineri s-a documentat preţ de câteva ore în Muzeul Grăniceresc din Năsăud, călăuziţi de distinsul muzeograf Dan Prahase. În curtea instituţiei se întâlneau cu directorul UNESCO pentru România – D-na Luiza Iliescu şi preşedintele Consorţiului pentru Educaţie şi Dezvoltare Durabilă « România Europeană » - profesorul Ioan Neagoş, cei care vor asigura cazarea şi masa întregii delegaţii de la Chişinău, alături de primarul de la Bistriţa Bârgăului – Vasile Laba, în staţiunea Colibiţa.

La Ilva Mică aflam de la directorul Şcolii Generale – prof. Ilie Mare că primirea şi găzduirea copiilor din Anenii Noi (R Moldova) se va face în bune condiţii, îmbinându-se în Programul Taberei internaţionale „Acasă la Noi„ atât ideile Astrei năsăudene, cât şi cele ale celor doi lideri ai Consorţiului care, prin implicarea lor în susţinerea Taberei, vor să aducă o notă nouă de dinamism în relaţiile românilor din diaspora cu românii din Ţara Mamă. Consilierii locali prezenţi, preotul Emil Dănilă alături de preşedintele Astrei locale – directorul Ilie Mare ne asigurau de buna reuşită a Taberei şi primeau cu multă bucurie garanţiile promise de conducerea Consorţiului…

La Maieru întregul grup a avut şansa unei documentări de excepţie prin prezentarea făcută de profesorul Sever Ursa, fondatorul Muzeului Cuibul visurilor, fondatorul Astrei Rediviva la Maieru, omul deosebit în jurul căruia se deapănă cu lejeritate istoria comunităţii, istoria învăţământului măierean, istoria Muzeului pe care l-a întemeiat, a revistei săteşti « Cuibul visurilor », revistă ce se apropie în paşi utili de numărul 100 al apariţiilor sale… Cu atâta căldură îşi prezintă gospodarii satului, pe intelectualii care-i păstrează o vie şi binemeritată recunoştinţă, pe vrednicul primar Vasile Borş, pe dascălii Şcolii şi preoţii satului, pe toţi astriştii măiereni… Primea din partea reprezentantului UNESCO sigure garanţii că Muzeul măierean va fi integrat într-un circuit al turismului cultural prin care să se poată întreţine mult mai bine....

Întâlnirea cu primarul Rodnei – dr. Alexandru Năşcan, cu directorul şcolii – prof. Lucian Creoşteanu, cu preşedintele Astrei locale – prof. Iacob Guşă şi educ. Augustina Guşă aducea noi garanţii pentru buna reuşită a Taberei internaţionale “Acasă la Noi”, find asigurate condiţiile de cazare şi masă ale copiilor oaspeţi, deplasarea lor în documentare în turul judeţului şi în împrejurimile localităţii Rodna, logistica pentru buna reuşită a simpozionului internaţional Interferenţe cultural-istorice româneşti, simpozion în care se implică liderii Consorţiului pentru Educaţie şi Dezvoltare Durabilă „România Europeană”, reprezentanţi UNESCO de la Bucureşti, oaspeţi de peste Prut şi din Ţară, delegaţi ai Societăţii „Limba Noastră cea Română” din Chişinău, membrii Astrei năsăudene, scriitori şi poeţi bistriţeni, organizatorii Taberei, ediţia 2011…

O bună primire i s-a făcut grupului la Ilva Mare, unde preşedintele Astrei locale – prof. Pavel Berengea şi directorul Şcolii – prof. Ştefan Sas şi-au prezentat cu eleganţă localitatea lor, cu performanţele şi problemele gospodarilor, ale tineretului şi copiilor de şcoală, ale administraţiei locale, ale intelectualilor implicaţi în pregătirea viitoarelor generaţii. „Muzeul din Pod” primeşte garanţii sigure de reabilitare şi întreţinere prin demersuri viitoare UNESCO, motiv pentru conducerea Astrei năsăudene de a susţine şi celelalte localităţi în care există filiale Astra, de a-şi susţine muzeele sau colecţiile etnografice patrimoniale precum cele de la Rebrişoara (Leon Catarig), Ilva Mică (Gh. Nechiti) Prezenţa tinerilor din Chişinău în intenţia lor de documentare în spaţiul ţinutului năsăudean a fost atât benefică cât şi extrem de utilă în viitorul relaţiilor românilor de pretutindeni…

Prof. Ioan Seni, preşedintele Desp. Astra Năsăud