Un scriitor cunoscut este strănepotul lui Tănase Todoran. Petru prima dată pe meleagurile străbunilor, acesta a lăcrimat

Un important poet român din generaţia poetică 70, coleg de condei cu Ioan Alexandru, Constanţa Buzea ori Adrian Păunescu, originar după tată din loc. Bichigiu, comuna Telciu, din judeţul Bistriţa-Năsăud, un urmaş al martirului şi sfântului canonizat Tănase Todoran – Dorin Tudoran, stabilit de 30 de ani în SUA, şi-a lansat, la Biblioteca Judeţeană „G. Coşbuc” din Bistriţa, joi, 8 octombrie, de la ora 17.00, cartea de publicistică sugestiv intitulată „Luxul indiferenţei”, Editura Şcoala ardeleană, din Cluj-Napoca, 2015.
Tatăl poetului George Todoran (Tudoran după ce familia sa s-a refugiat în Regatul României din Transilvania aflată sub dominaţia habsburgică austro-ungară, ca un „Paşaport de trecut munţii”), la rândul său şi el poet, a figurat cu poezii în Antologii ale poeziei ardelene din acele vremi. „Tatăl meu s-a născut la Bichigiu, apoi a plecat la Cluj şi a urmat Filozofia. O vreme a stat în Franţa, s-a întors şi a urmat şi Literele. S-a căsătorit cu mama mea, studentă pe atunci la Conservator, iar în 1943 au plecat în Regat, astfel numele nostru a fost schimbat pe paşaportul de trece al munţilor, din Todoran în Tudoran. Aveam 7 ani când părinţii s-au despărţit, eu am rămas cu mama şi pe tata l-am reîntâlnit mult mai târziu, la 20 de ani, când am refăcut legătura. Era un om tăcut şi rezervat, mi-a povestit despre familie, despre înaintaşul nostru Tănase Todoran, cel care a luptat pentru credinţa străbună. Îl idoliza şi pe Cardinalul Hossu şi a adunat bani ca să-şi cumpere loc de veci lângă acesta, fiind îngropat la câţiva zeci de metri. Nu am apucat să ajung până astăzi pe locurile natale ale tatălui meu, nici înainte de 1985, nici după ce am plecat în America. Nu am crezut că pentru mine şocul va fi atât de puternic. Nu am plâns nici la moartea părinţilor, dar acum m-am trezit plângând de două ori”, a declarat Dorin Tudoran.
Dorin Tudoran este cunoscut ca şi unul dintre cei patru dizidenţi oficiali ai României, recunoscuţi peste hotare, împotriva regimului lui Ceauşescu, alături de Paul Goma, Doina Cornea şi Radu Filipescu, securitatea încercând de mai multe ori să-l surprime fizic, până ce în 1985 a reuşit să plece în SUA, salvându-şi familia, soţia şi copilul. A publicat peste 10 cărţi de poezie şi eseuri, este laureat cu Premiul Naţional de Poezie „M. Eminescu” – 2009, cea mai înaltă distincţie poetică din România. A condus revistele: Dan Quichotte, Agora, Meridina şi Democracy@large. A fost redactor la poetul de radio „Vocea Americii” din SUA. De asemenea, membru al conducerii PEN – Clubului de Presă al Scriitorilor şi Ziariştilor din exil. Este membru al juriului care acordă anual Marele Premiu Internaţional de Poezie „Ianus Pannonius”
Dorin Tudoran a mărturisit că se află pentru prima dată pe pământul strămoşilor şi bunicilor săi dinspre tată şi că n-a plâns niciodată ca şi azi când a vizitat Bichigiul şi Telciu, unde a primit titlul de „Cetăţean de Onoare al comunei!
Cartea şi poetul au fost prezentate de scriitorii Ioan Pintea – directorul Bibliotecii Judeţene, amfitrionul manifestării, avocatul Flore Pop şi Olimpiu Nuşfelean, director „Mişcarea literară”.
După expozeul poetului, a urmat un dialog între poet şi cei prezenţi pe tema de literatură de generaţii poetice, despre problemele politicii regionale şi internaţionale, despre democraţie şi cultură, despre situaţia actuală din România.
Au fost prezenţi, unii cu întrebări, scriitorii locali Gavril Moldovan, Iacob Naroş, Icu Crăciun, Menuţ Maximinian, Ioan Cioba, Virgil Raţiu, Victor Ştir, David Dorian, Al. C. Miloş. V. Cibărean, Alin Cordoş, Mircea Măluţ, Vasile V. Filip, Niculae Vrăsmaş, Macavei Al. Macavei, precum şi redactorul Radio Cluj, Florin Săsărman.
Dialogul a durat peste două ore, în final poetul Dorin Tudoran mulţumind pentru primirea frăţească, creştinească, apoi el acordând numeroase autografe la o agapă scriitoricească de înaltă ţinută spirituală şi românească.