Vasile Moga: Tradiţia întâlneşte modernismul la Dumitriţa

Sărbătoare mare în comuna Dumitriţa, primarul comunei, Vasile Moga, invitând locuitorii la Festivalul Interjudeţean al Jocului Căluşăresc, ce va avea loc la Budacu de Sus, duminică, 9 iunie 2013, ora 13.00. La manifestarea ajunsă la cea de-a V-a ediţie, participă formaţii de căluşari din Budacu de Sus, Sângeorz-Băi, Bistriţa Bârgăului, Şieu Odorhei, Şieu, Tiha Bârgăului, Poiana Ilvei, Năsăud şi Salva, formaţiile de jocuri bărbăteşti din Dumitriţa cu soliştii: Paula Grigore, Mădălina Suciu, Vasile Moldovan, Roxana Chirilă, Mălina Moldovan şi Elena Rus, formaţii de căluşari din: Mintiu Gherli (Cluj), Drăgăneşti-Olt (Olt) şi Vătava (Mureş), Ansamblul folcloric "Someşul" Dej, Ansamblul folcloric "Balada" Bistriţa şi Ansamblul Profesionist "Dor Românesc" al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud. Manifestarea este oragnizată de Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Cultură, Primăria Dumitriţa, Consiliul Local Dumitriţa şi Asociaţia urmaşilor grănicerilor Budac.
Vechimea „Căluşarilor” se pierde în negura timpului, când era răspândit pe întreg teritoriul ţării. Se spune că în vremea Imperiului Austro-Ungar, când românii erau oprimaţi ca naţie, acest dans era un motiv prin care puteau să-şi păstreze cu înverşunare portul sau să poarte simbolul tricolor, deci un prilej de perpetuare a identităţii naţionale. Cunoaştem că în perioada interbelică formaţia de căluşari a fost coordonată de dascălul Botârlă, care a continuat activitatea şi după război. Apoi practicarea acestui dans a fost întreruptă, până în anul 1978, când doi dascăli inimoşi, Stejerean Ionel şi Ianul Toader (acum decedat), au umblat pe la bătrânii satului şi au reuşit să înveţe ei înşişi şi apoi să repună în scenă acest dans. Un ajutor aparte în acest sens l-au avut din partea lui Moga Nistor, care mai trăieşte şi care are aproape 90 de ani. Spune că şi tatăl lui îl dansase. Dovadă că acest dans are o mare vechime la noi sunt unele nume de familii de aici: „Căluşar” sau „Căluşeri”. „Căluşarul” din Budacu de Sus s-a remarcat întotdeauna prin numărul mare de participanţi, copii şi tineri. „Căluşarul” original cuprindea : marşul, salutarea, apoi era structurat pe trei părţi, fiecare cu melodia specifică. Fiecare parte a dansului are figuri diferite, cât şi treceri între figure numite „preumblate”. În total dansul cuprindea 24 de figuri, fiecare având denumire sa: „Sus acum”, „Vârf-călcâi”, „Întoarcerea”, „Trecerea”, „Ciupăruşa”, „Forma berbecului”, „Berbecul” şi altele. În urma pregătirii temeinice formaţia a câştigat valoare, ceea ce a făcut posibilă participarea ei la foarte multe festivaluri şi concursuri, atât înainte de 1989, cât şi după, în judeţ şi în afara lui, prilej cu care a obţinut rezultate frumoase. Menţionăm aici de două ori locul I la Festivalul Naţional „Cântarea României”, iar mai recent „Premiul Special al Juriului” la Festivalul Căluşarului Românesc – Caracal - 2008, „Diploma de Merit Cultural” la Festivalul Căluşarului Transilvănean –Orăştie – 2008, “Diploma” la Festivalul „Jocul din bătrâni” –Târgu Mureş “- 2010. Bucuria, prospeţimea şi vigoarea pe care o răspândesc cei ce dansează inundă întotdeauna inimile privitorilor, precum soarele dintr-o zi senină de vară, pentru care inimoşii dascăli Voichiţa şi Ionel Stejerean merită toate felicitările.
În tot acest timp, pe agenda primarului Vasile Moga se află o serie de lucrări menite să asigure bunăstarea comunei. Asfaltarea drumurilor comunale, amenajarea aleilor pietonale din Ragla şi Dumitriţa, reabilitarea drumurilor forestiere, modernizarea instituţiilor culturale sunt printre priorităţile primarului. Din păcate, lipsa fondurilor la programele guvernamentale au sistat lucrările de asfaltare a drumurilor comunale şi a aleilor, nefiind primite fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Mediului.
Proiectul privind modernizarea drumurilor forestiere de pe Valea Budacului, prin Submăsura 125 b - privind îmbunătăţirea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii, are o valoare totală de 8,5 milioane de lei. Asfaltarea celor 6,3 km de drumuri forestiere este în linie dreaptă, termenul de finalizare fiind sfârşitul acestei luni. De asemenea vor fi făcute 5 poduri şi 60 de podeţe de-a lungul drumului.
Primarul comunei Dumitriţa, Vasile Moga, a depus un proiect la Grupul de Acţiune Locală (GAL) Bârgău – Călimani, pentru asfaltarea drumului dintre Dumitriţa şi Orheiu Bistriţei, cu o valoare de 110.000 de euro. Căminul Cultural Dumitriţa are şi el o faţă nouă, lucrările întinse pe mai mulţi ani având o valoare de peste 500.000 lei.
Primarul Vasile Moga, împreună cu consilierii locali, nu uită nici de şcoli, cărora le asigură toate condiţiile pentru bunul mers al actului educaţional, nici de biserici, cultele fiind şi ele sprijinite în măsura posibilităţilor.