Tradiţia căluşarilor, păstrată cu sfinţenie pe Valea Budacului. La sărbătoare, celebrul taragotist Dumitru Dobrican

Un obicei ancestral este păstrat cu sfinţenie pe Valea Budacului. An de an, în organizarea Consiliului Judeţean, a Centrului Judeţean pentru Cultură, a Primăriei comunei Dumitriţa şi a Asociaţiei Urmaşilor Grănicerilor Budac – Ragla, se desfăşoară, la Budacu de Sus, Festivalul interjudeţean al jocului căluşeresc.
Manifestarea a debutat, şi în acest an, cu parada portului popular, ansamblurile prezente făcând o demonstraţie în faţa autorităţilor prezente – primarul Vasile Moga, parlamentarii Ioan Oltean, Cristian Florian, Stelian Dolha, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Alexandru Pugna, a consilierilor judeţeni Monica Săsărman, Gabriela Montoiu, Samuel Coman, Emil Neia Lăcătuş, a primarului Sorin Hognogi şi a referenţilor CJC, Ioan Simionca şi Smaranda Mureşan.
Pe scena special amenajată în centrul localităţii, după cuvântul de deschidere al primarului Vasile Moga, a urmat spectacolul folcloric susţinut de fanfara din Telciu, formaţiile de căluşari din Budacu de Sus, Sângeorz Băi, Salva, Mărişelu, Orăştioara, formaţiile de jocuri bătrâneşti din Dumitriţa, „Trifoiaşul de la Munte” – Budacu de Sus, „Măgura Şieului” – Şieu, „Izvoraşul” Ruştior şi soliştii Elena Rus, Paula Grigore, Mădălina Suci, Vasile Moldovan, Mădălina Moldovan şi Roxana Chirilă. Ansamblul naţional „Transilvania”, condus de Iuliana Dăncuşi, însoţit de celebrul taragotist Dumitru Dobrican a întregit atmosfera de sărbătoare de la Budac. Vechimea „Căluşarilor” se pierde în negura timpului, când era răspândit pe întreg teritoriul ţării. Se spune că în vremea Imperiului Austro-Ungar, când românii erau oprimaţi ca naţie, acest dans era un motiv prin care puteau să-şi păstreze cu înverşunare portul sau să poarte simbolul tricolor, deci un prilej de perpetuare a identităţii naţionale. Cunoaştem că în perioada interbelică formaţia de căluşari a fost coordonată de dascălul Botârlă, care a continuat activitatea şi după război. Apoi practicarea acestui dans a fost întreruptă, până în anul 1978, când doi dascăli inimoşi, Stejerean Ionel şi Ianul Toader (acum decedat), au umblat pe la bătrânii satului şi au reuşit să înveţe ei înşişi şi apoi să repună în scenă acest dans. Un ajutor aparte în acest sens l-au avut din partea lui Moga Nistor, care mai trăieşte şi care are aproape 90 de ani. Spune că
şi tatăl lui îl dansase. Dovadă că acest dans are o mare vechime la noi sunt unele nume de familii de aici: „Căluşar” sau „Căluşeri”. „Căluşarul” din Budacu de Sus s-a remarcat întotdeauna prin numărul mare de participanţi, copii şi tineri.
„Căluşarul” original cuprindea : marşul, salutarea, apoi era structurat pe trei părţi, fiecare cu melodia specifică. Fiecare parte a dansului are figuri diferite, cât şi treceri între figuri
numite „preumblate”. În total dansul cuprindea 24 de figuri, fiecare având denumire sa: „Sus acum”, „Vârf-călcâi”, „Întoarcerea”, „Trecerea”, „Ciupăruşa”, „Forma berbecului”,
„Berbecul” şi altele. În urma pregătirii temeinice formaţia a câştigat valoare, ceea ce a făcut posibilă participarea ei la foarte multe festivaluri şi concursuri, atât înainte de 1989, cât şi după, în judeţ şi în afara lui, prilej cu care a obţinut rezultate frumoase. Menţionăm aici de două ori locul I la Festivalul Naţional „Cântarea României”, iar mai recent „Premiul Special al Juriului” la Festivalul Căluşarului Românesc – Caracal - 2008, „Diploma de Merit Cultural” la Festivalul Căluşarului Transilvănean –Orăştie – 2008, “Diploma” la Festivalul „Jocul din bătrâni” –Târgu Mureş “- 2010.