Jocul căluşăresc, pus în valoare la Budacu de Sus

Sărbătoare pe Valea Budacului. Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Cultură, Primăria Dumitriţa cu sprijinul Consiliului Local Dumitriţa şi al Asociaţiei urmaşilor grănicerilor Budac – Ragla au organizat Festivalul judeţean al jocului căluşeresc. Pe scena special amenajată pentru evenimentul unic în judeţ, au evoluat la Budacu de Sus: Formaţiile de Căluşari din Blăjenii de Sus, Budacu de Sus, Şieu, Sângeorz-Băi, Poiana Ilvei, Tureac, Salişte, judeţul Alba. Invitaţi, de asemenea, în concert Ansamblurile Folclorice „Someşana” Dej, Vatra Moldoviţei şi profesioniştii de la „Dor Românesc“, în prezentarea Cristinei Bălan.
Vechimea „Căluşarilor” se pierde în negura timpului, când era răspândit pe întreg teritoriul ţării. Se spune că în vremea Imperiului Austro-Ungar, când românii erau oprimaţi ca naţie, acest dans era un motiv prin care puteau să-şi păstreze cu înverşunare portul sau să poarte simbolul tricolor, deci un prilej de perpetuare a identităţii naţionale. Cunoaştem că în perioada interbelică formaţia de căluşari a fost coordonată de dascălul Botârlă, care a continuat activitatea şi după război. Apoi practicarea acestui dans a fost întreruptă, până în anul 1978, când doi dascăli inimoşi, Stejerean Ionel şi Ianul Toader (acum decedat), au umblat pe la bătrânii satului şi au reuşit să înveţe ei înşişi şi apoi să repună în scenă acest dans. Un ajutor aparte în acest sens l-au avut din partea lui Moga Nistor, care mai trăieşte şi care are aproape 90 de ani. Spune că
şi tatăl lui îl dansase. Dovadă că acest dans are o mare vechime la noi sunt unele nume de familii de aici: „Căluşar” sau „Căluşeri”. „Căluşarul” din Budacu de Sus s-a remarcat întotdeauna prin numărul mare de participanţi, copii şi tineri.
„Căluşarul” original cuprindea : marşul, salutarea, apoi era structurat pe trei părţi, fiecare cu melodia specifică. Fiecare parte a dansului are figuri diferite, cât şi treceri între figuri
numite „preumblate”. În total dansul cuprindea 24 de figuri, fiecare având denumire sa: „Sus acum”, „Vârf-călcâi”, „Întoarcerea”, „Trecerea”, „Ciupăruşa”, „Forma berbecului”,
„Berbecul” şi altele. În urma pregătirii temeinice formaţia a câştigat valoare, ceea ce a făcut posibilă participarea ei la foarte multe festivaluri şi concursuri, atât înainte de 1989, cât şi după, în judeţ şi în afara lui, prilej cu care a obţinut rezultate frumoase. Menţionăm aici de două ori locul I la Festivalul Naţional „Cântarea României”, iar mai recent „Premiul Special al Juriului” la Festivalul Căluşarului Românesc – Caracal - 2008, „Diploma de Merit Cultural” la Festivalul Căluşarului Transilvănean –Orăştie – 2008, “Diploma” la Festivalul „Jocul din bătrâni” –Târgu Mureş “- 2010.
Bucuria, prospeţimea şi vigoarea pe care o răspândesc cei ce dansează inundă întotdeauna inimile privitorilor, precum soarele dintr-o zi senină de vară, pentru care inimoşii dascăli Voichiţa şi Ionel Stejerean merită toate felicitările.
Au fost prezenţi alături de primarul Ioan Moga, deputaţii Ioan Ţintean şi Ioan Oltean, prefectul Ani Bob, directorul adjunct CJC BN Ioan Simionca.