Vasile V. Filip, Între etnologie şi literatură (2009-2019: un deceniu de publicaţii culturale la Bistriţa şi în împrejurimi)

Prof. dr. Vasile Filip este deja o personalitate cunoscută în peisajul cultural bistriţean şi cel românesc. Filolog şi etnograf, doctor în etnologie al universităţii clujene începând cu anul 1998 şi profesor asociat al Universităţii de Nord din Baia Mare, extensia Bistriţa, între anii 2000-2010, domnia sa este autorul a peste 150 de studii, articole, comunicări, prefeţe şi alte texte ştiinţifice, dintre care multe sunt deja devenite referenţiale în peisajul cultural românesc.

Între operele sale cele mai importante se numără, alături de antologia monumentală dedicată culturii tradiţionale imateriale din judeţul nostru, pe care a publicat-o în colaborare cu scriitorul Menuţ Maximinian (Vasile Filip, Menuţ Maximinian, Cultura tradiţională imaterială românească din Judeţul Bistriţa-Năsăud, vol. 1 - ,,Riturile de trecere", Cluj- Napoca, Editura Eikon, 2012; Vasile V. Filip, Menuţ Maximinan, Cultura tradiţională imaterială românească din Judeţul Bistriţa-Năsăud, vol. 2 - ,,Sărbătorile ciclului social şi calendaristic sau munci şi zile în ţinutul Bistriţei şi Năsăudului," Cluj-Napoca, Editura Şcoala Ardeleană, 2015), şi Eseuri Plus Minus etnologice, Editura Eikon, Editura Arcade, Cluj- Napoca, 2008, sau Popasuri şi poveşti din piemontul Călimanilor. Eposul unui sat de munte din Budacu de Sus, Editura Charmides, Bistriţa, 2016 (unde este coautor împreună cu Voichiţa Stejerean).

În acest context, cea mai recentă lucrare a dânsului, intitulată: Între etnologie şi literatură (2009-2019: un deceniu de publicaţii culturale la Bistriţa şi în împrejurimi), apărută la Editura Limes, Cluj-Napoca, în anul 2019, vine să confirme valoarea şi calitatea unui cercetător serios. Gândită ca o frumoasă antologie de texte ce aduc în faţa cititorului, în formă compactă, publicaţiile cele mai reprezentative ale filologului bistriţean, lucrarea este segmentată în două părţi mari, cea dintâi intitulată: "Etnologie" (7-230), iar cea de-a doua: "Literatura şi fenomenul cultural" (p. 231-372), şi mai multe secţiuni, lucrarea oferă frumoase texte dedicate fie aspectelor de etnografie insuficent valorificate de cercetarea contemporană sau unor personalităţi locale importante şi contribuţiei lor la cunoaşterea istorii locală, dar şi a unor chestiuni istoriografice de prim rang, precum scrisorile de pe front ale lui Octavian Hodoroga din Maieru (p. 199-210), dar şi note critice pe marginea unor texte semnate de autori precum Mihai Eminescu, Andrei Mureşanu, Bartolomeu Ananis, Vasile Avram, sau ale unor scriitori locali de prestigiu, precum Olimpiu Nuşfelean, Alexandru Bar, părintele Maxim (Iuliu-Marius) Morariu sau alţii.

 De aceea, am considerat oportun să semnalăm cititorilor apariţia unei astfel de lucrări valoroase, scrise în chip măiestrit şi să recomandăm călduros lectura ei, urând în acelaşi timp distinsului sriitor condei inspirat si in viitor.