Alexandru Câţcăuan: Trebuie să ne întindem mâna şi să facem o adevărată familie a culturii
Rep.: - Jurnalul anului cultural 2012 a fost completat. Cum arată acesta pentru Casa de Cultură a Sindicatelor?
Alexandru Câţcăuan: Am avut un an 2012 foarte bun deşi am simţit criza în buget. Cu toate acestea, împreună cu echipa pe care o coordonez am reuşit să ducem la bun sfârşit toate proiectele pe care le-am avut. Dintre acestea menţionez cele trei festivaluri importante _ „Mărul de Aur”, „Colocviile George Coşbuc” şi „Saloanele Liviu Rebreanu”. Mulţumesc tuturor colaboratorilor, formaţiilor şi grupurilor artistice care convieţuiesc la Casa de Cultură a Sindicatelor pentru buna colaborare. „Cenaclul George Coşbuc” a ajuns în al 42-lea an de existenţă, şi ansamblul folcloric „Codrişorul”, având aceeaşi vârstă, sunt repere pentru instituţia noastră. Nu uit de Corala „Andrei Mureşanu”, care stă prin apropiere, deşi are un statut mai flexibil are mereu la noi uşile deschise şi avem acţiuni frumoase împreună.
Rep.: - Care au fost în viziunea dumneavoastră principalele acţiuni?
A.C.: - Festivalul „Mărul de Aur” realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Centrului Judeţean pentru Cultură şi Colocviile „George Coşbuc”, tot în colaborare cu instituţiile judeţene. Pentru Saloanele „Liviu Rebreanu” am reuşit să obţinem finanţare de la Ministerul Culturii. Toate aceste acţiuni au adus la Bistriţa artişti şi scriitori cunoscuţi la nivel naţional. De asemenea, nu putem uita de festivalurile la care am participat în Voivodina şi Valea Timocului – Serbia. Dacă în Voivodina românilor le sunt respectate drepturile, având emisiune în limba română, dar şi o şcoală care poartă numele poetului nostru George Coşbuc, nu acelaşi lucru se întâmplă pe Valea Timocului, unde românilor nu le este recunoscut aproape niciun drept. Situaţia s-a înrăutăţit după moartea, în 2007, a lui Draghi Cârcioabă, un patriot desăvârşit, care a fost prezent şi la Bistriţa împreună cu formaţia la Zilele Municipiului. Aici am întâmpinat probleme, inclusiv cu arborarea steagului românesc care, conform organizatorilor, nu trebuie să fie ridicat mai sus decât steagul Serbiei. Am fost prezenţi în Voivodina alături de ansambluri profesioniste, amintind aici doar Junii Sibiului şi formaţia lui Nicolae Furdui Iancu, iar pe Valea Timocului, la un festival la care Bistriţa este invitată de ani buni cu ansamblul „Codrişorul”.
Rep.: - Cum putem ajuta pe românii din Serbia pentru a nu-şi uita tradiţiile?
A.C.: - România trebuie să întindă nu o mână ci două mâini acestor români. Eu am înaintat deja scrisori comunităţilor din zona Timocului pentru colaborări în acest an şi, cu siguranţă una dintre formaţii va fi prezentă la manifestările municipiului. Am avut o discuţie pe această temă cu Dorel Cosma, preşedintele Federaţiei Europene de Folclor. Dorim să dăm un imbold acestor români şi să-i includem şi în federaţie pentru a se simţi mai aproape de noi.
Rep.: - Cum va arăta, în mare, anul cultural 2013?
A.C.: - „Mărul de Aur”, George Coşbuc şi Liviu Rebreanu vor rămâne acţiunile principale ale Casei de Cultură a Sindicatelor. Nu uităm nici de cenaclul „George Coşbuc” unde tinerii scriitori citesc din creaţiile proprii. Anul trecut am avut o mare pierdere prin dispariţia preşedintelui cenaclului, scriitorul Ion Moise, care a fost la conducerea Societăţii peste 35 ani. Gruparea va încerca să meargă mai departe alături de preşedintele executiv, Emil Dreptate, secretarul Victor Ştir şi toţi scriitorii importanţi din judeţ care sunt alături de noi. În proiect avem şi o antologie a mişcării. Am realizat una la 30 ani, însă sperăm, pentru că între timp au venit membri noi, să aducem la zi, printr-o carte, creaţiile coşbucienilor la a 45-a aniversare. Am reuşit să-l reîmprietenesc cu judeţul pe istoricul şi criticul de artă Niculae Gheran, exegetul operei rebreniene, care a iniţiat un proiect extraordinar, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Muzeului Judeţean, astfel încât acum avem opera critică rebreniană completă. Pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor fiinţează şi Universitatea Ecologică cu şase facultăţi şi Şcoala Postliceală Sanitară, astfel încât avem o activitate permanentă în toate spaţiile, proiecte care vin în sprijinul tinerilor. Nu uit de grupul folcloric „Codrişorul”, singurul ansamblu din ţară care a adus „Colierul de Aur” de la renumita întrecere folclorică din Dijon, Franţa. Ansamblul este revigorat prin prezenţa tânărului coregraf Adrian Paşcu. Şi în acest an ne-am propus să ducem tradiţiile noastre pe scenele din ţară, dar şi în străinătate. Trebuie să ne întindem mâna şi să facem o adevărată familie a culturii.
Proiectele sunt multe şi frumoase, sperăm să avem sănătate şi sprijin din partea administraţiei.
Rep.: - Vă mulţumim şi vă dorim mult succes în anul cultural 2013.
A.C.: - Şi eu vă mulţumesc pentru buna colaborare, iar pe cititori îi aştept la acţiunile Casei de Cultură a Sindicatelor, promiţându-le că nu-i vom dezamăgi nici în 2013.
Citiţi şi:
- Programul Casei de Cultură a Sindicatelor, unul diversificat
- Mărul de Aur împlineşte 30 de ani, Alexandru Câţcăuan-60
- Alexandru Câţcăuan, 70 de primăveri
- An bogat pentru Casa de Cultură a Sindicatelor
- Petrecere mare, cu sute de invitaţi! Cel mai longeviv director din Cultura bistriţeană, la 65 de ani!
Comentarii
Prin anii '70 la Casa de cultura a sindicatelor functiona Centrul de documentare medicala, care periodic organiza cicluri de conferinte, pe diferite teme legate de sanatate fiind foarte apreciate publicul bistritean, care umplea pana la refuz sala festiva, nu doar pentru faptul ca intrarea era libera. Ar fi interesant de vazut ce s-a intamplat cu fondul documentar al centrului si de ce nu reluarea acestor cicluri de conferinte, poate si pe alte teme decat cele medicale.
Adaugă comentariu nou