Anamaria Ţermure duce cântecul popular din Căianu Mare la Universitatea Sorbonne Paris

Am văzut-o pe Anamaria Ţermure cum evoluează pe drumul muzicii populare, Am apreciat-o pentru modul în care ştie să îmbrace costumul popular, dar şi pentru felul în care nu se abate de la folclorul adevărat, de la graiul ţibleşan: “ “Frunză verge măgeran/ Eu îs fată gin Caian/ Şî-s mândră că-s argeleancă”.  O căienăriţă frumoasă, care dă o lecţie de viaţă celor care cred că iubitorii de tradiţii şi promotorii acestora, nu pot concura cu “elitele”. Cine nu îşi iubeşte rădăcinile, nu îşi cunoaşte identitatea.  
Anamaria Ţermure, absolventă cu brio a Colegiului Naţional "Andrei Mureşanu", filiera bilingv francofonă, va lua drumul Parisului, unde va studia la prestigioasa Universitate Sorbonne, alături de colegii ei Andreea Grad şi Bacrău Radu.

- Cum de te-ai hotărât să te înscrii la universitate în Franţa?

- M-am hotărât încă din clasa a IX-a de când am aflat că am oportunitatea de a pleca în Franţa la universitate. Am ales să îmi continui studiile acolo deoarece îmi place foarte mult limba franceză, în plus am avut ocazia să cunosc oamenii de acolo prin excursia făcută la Paris acum doi ani cu clasa şi anul trecut am participat la Proiectul Regio Comenius în cadrul căruia am mers în două oraşe din Franţa: Strasbourg şi Besancon; a fost o experienţă minunată pentru mine.

- Ce profil ai ales ?

-Facultatea la care m-am înscris este Universite Paris Decartes V şi aparţine de Sorbonne; nu am văzut-o în realitate, însă m-am informat foarte bine pe site-ul universităţii şi este una dintre cele mai bune universităţi din Paris. Ca şi profil, am ales Lingvistica: Ştiinţa limbajului pentru că îmi plac foarte mult limbile străine şi mi se pare interesant să descopăr cum s-a format fiecare limbă sau multe alte lucruri despre ele.
-Ai fost membră a Ansamblului „Cununa de pe Someş”. Vei renunţa la muzică, vei duce cântecul cu tine?
-Nu îmi doresc să renunţ deoarece este o mare pasiune a mea. Ba mai mult, după ce mă voi acomoda şi o să mă familiarizez cu universitatea şi cu oraşul, aş vrea să mă înscriu la cursuri de muzică, să mă pregătesc pentru o carieră muzicală strălucită şi sper să reuşesc tot ce îmi propun. M-am gândit să mă axez pe muzica uşoară, însă dacă o să întâlnesc vreun grup de muzică populară nu voi ezita să mă alătur şi, dacă am ocazia, chiar să cânt pentru că îmi place tradiţia din ţara mea, o respect şi nu o să uit niciodată de unde am plecat şi că sunt mândră că sunt româncă.

-Ai emoţii, crezi că va fi greu ?

-Sunt convinsă că la început o să îmi fie greu, având în vedere că o să fiu departe de familie şi că o să fiu o străină în acea ţară, dar eu sunt o fire sociabilă, comunicativă şi sunt sigură că o să îmi fac prieteni cu care mă voi înţelege bine. Am încredere în mine şi ştiu că o să mă descurc.

-Cum a reacţionat familia? Căianu Mare e departe de Paris...

-La început mama mea nu prea a fost de acord cu plecarea din cauza depărtării şi totodată pentru că i-am zis că odată ce ajung acolo nu cred că aş vrea să mă mai întorc în ţară, mai ales dacă o să îmi găsesc un job pe placul meu, însă în adâncul sufletului ei a ştiut că îmi doresc foarte mult să îmi continui studiile la Paris şi a cedat chiar dacă este dificil. Mama mi-a zis că atâta timp cât eu voi fi bine acolo, voi fi fericită şi ea va fi fericită şi va fi mândră de fiica ei. Chiar dacă cea mai mare parte din an voi fi la Paris, nu voi rata niciodată sărbătorile de iarnă acasă la Căian, pentru că nu vreau să stric tradiţia şi sunt sigură că acasă este cel mai frumos de Crăciun. Vreau să îi mulţumesc doamnei diriginte Cristina Iurisniţi pentru că a avut răbdarea să ne ia de la zero la franceză şi că datorită ei şi efortului care l-am depus şi eu în cei patru ani de liceu am reuşit să învăţ ceea ce îmi place, limba franceză.

-Când vei lua avionul spre Paris? Ce îţi vei pune, de acasă, în bagaj?

-La şcoală voi merge în septembrie. Încă nu ştiu ce îmi voi pune pentru că nu ştiu dacă voi pleca din România sau din Italia. Săptămâna viitoare voi pleca în Italia şi o să stau până în septembrie. O să îmi pun tot strictul necesar deşi o să am şi sprijin pentru că am rude la Paris care mă vor ajuta.
-Îţi mulţumim pentru gândurile tale şi îţi urăm mult succes. Şi când îţi va fi dor de casă, să nu uiţi de versurile din cântecul tău: „”Rabdă inimă şi taci/ Cum ai fost nu te mai faci/ Taci inimă-n ceptu mneu/ Nu mai spune că ţi-i greu”. Pentru tine se deschide o lume extraordinară. Felicitări !