Antim Ivireanul - 375

Anul 2025 este an aniversar pentru Mitropolitul-scriitor Antim Ivireanul, pe care se cuvine să-l onorăm la 375 ani de la naștere, omul ce și-a vindecat sufletul prin credință, conectat cu Dumnezeul din noi, cu misiunea de a aduce cerul să rodească pământul.
Originar din Iviria (denumire veche a Georgiei), a avut o tinerețe zbuciumată, fiind luat ca rob de turci și dus la Constantinopol, unde se îndeletnicește cu tipografia și xilografia (gravură în lemn). A fost chemat de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească, unde a condus Tipografia Mitropoliei București, realizând multe tipărituri. La fel, a înființat o tiparniță la Snagov, tipărind în total 40 de cărți în română și greacă, unele traduse și înfrumusețate cu gravuri lucrate de mâna lui.
Călugărindu-se, este ales în 1709 Mitropolit, fiind colaboratorul intim al domnitorului. După moartea cumplită a lui Brâncoveanu (decapitat de turci în 1714), Antim Ivireanul are mult de suferit. E condamnat la închisoare pe viață într-o mănăstire de la Muntele Athos. În drum, este sugrumat de turci și aruncat într-un râu. De aceea, a fost trecut între Sfinții Martiri ai neamului (1992).
Deși străin, și-a iubit noua patrie și a învățat foarte bine românește la 30 de ani, acest fapt fiind dovedit de limba expresivă, de o uimitoare frumusețe literară folosită de acest scriitor în „Didahii” - predici moralizatoare, învățături, principala sa operă. Scriitorul era un mare orator al timpului. Ca mitropolit, a rostit aceste predici la sărbătorile bisericești din București și Târgoviște.
A ilustrat Evangheliile din 1693 și 1697, a decorat ușa de la intrare a Mănăstirii Antim, a pictat portretul lui Brâncoveanu.
A fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi și cel care a înființat în secolul XVIII, prima bibliotecă publică în București.