A apărut „Mişcarea lietrară” nr. 1/2016

A apărut, de curând, primul număr din acest an al revistei trimestriale „Mişcarea literară”. Ca de obicei, voluminos şi dens. Începând cu editorialul lui Olimpiu Nuşfelean, intitulat „Lenea de lectură”. Cu un final de citat şi ţinut minte: „Literatura – una dintre cele mai libere arte, în spirit – nu-şi poate ignora condiţia. Trebuie să lupte pentru condiţia ei. Trebuie să lupte chiar cu lenea de lectură, care, azi, este o boală cu facilităţi de contaminare. Statul nu trebuie să fie leneş în a-şi respecta scriitorii… Trebuie, prin instituţiile de profil, să le citească foarte bine rolul. Chiar dacă, glumind, am zice că… unde-i lene nu-i tocmeală”.
Dacă zice Şefu’… Aş zice şi eu: Şefu’ are dreptate!
„Dosarul” este dedicat lui Matei Vişniec, bucovineanul din Rădăuţi care trăieşte la Paris. Şi nu trăieşte degeaba, vă asigur. Ci scrie! Scrie din greu. Când nu scrie Matei Vişniec, scriu alţii despre el. Despre el şi cărţile sale. Ca şi în cazul de faţă: Rodica Mureşan, şi ea bucovineancă, Virgil Raţiu, Vasile Vidican, Iulia Murariu, Icu Crăciun, Cristian Vieru, Andra Laura Silea.
”Matei Vişniec, într-o săptămână luminată” se intitulează evocarea lui Ion Filipciuc, prilejuită de întâlnirea cu scriitorul rădăuţean din 21 ianuarie 2016, în sala de spectacol a Teatrului municipal „Matei Vişniec” din Suceava. „Despre imaginile grafice ale liceanului Matei Vişniec” (care ilustrează numărul de faţă al revistei noastre) scrie, cu litere de aur, Diana Morar, dr. în artele plastice. În completarea „Dosarului” mai putem citi poeme şi un fragment dintr-o piesă de teatru de Matei Vişniec, o conferinţă rostită de scriitor cu prilejul întâlnirii despre care scriam ceva mai sus, note biobibliografice şi un fotoalbum Matei Vişniec. Niculae Vrăjmaş scrie despre „Moştenirea lui Fabian”, Mircea Popa semnează un substanţial eseu despre „Aron Pumnul şi «Lepturariul» său – 15o de ani de la naştere”, iar Vistian Goia comentează volumul „Mircea Zaciu – Octavian Şchiau, CORESPONDENŢĂ (1956-2000)”, ediţie îngrijită de Ilie Rad, Editura Şcoala Ardeleană, 2015. Despre volumul de poeme „Ecuaţiile disperării” de Valeriu Matei vorbeşte, „la fix”, Andrei Moldovan, în cronica sa intitulată „Valeriu Matei şi vântul care se ridică”, iar despre cartea de versuri „Poştaşul rural” de Viorel Mureşan îşi dă cu părerea Iacob Naroş, în „Melancolia gheţarilor de pe râu”. Tot cronică („Miniaturi iluminate”) semnează şi Simona Grazia Dima, despre volumul „Fulguraţii III” de Ioan Milea. Comentarii critice mai semnează: Adrian Lesenciuc, Florin Şindrilaru, Doina Macarie, Lucian Perţa, Antoaneta Turda, Virgil Raţiu (cu3 texte), Ion Radu Zăgreanu, Cornel Cotuţiu. Poeme de Gheorghe Simon, Simona Dumitrache, Daniel Peneş, Rodica Dragomir, Iustin Forfotă şi Alexandru Cazacu; proza este reprezentată de Vasile Părpăuţi. Un interviu cu Virgil Stanciu, „Despre traduceri şi traducători”, realizat de Adrian Grănescu; eseuri de Eugeniu Nistor, „Coşbuc – traducător al Eneidei” şi Gheorghe Glodeanu: „Marcel Avramescu şi fascinaţia avangardei”. Tot eseu se cheamă şi „Ma’alula” de Asher Shafrir din Israel. Despre „Sărbătorile ciclului social şi calendaristic” de Vasile V. Filip şi Menuţ Maximinian depun mărturie Vasile Sebastian Dâncu, Tudor Sălăgean, Elena M. Câmpan, Ion Cuceu şi Alina Branda. La „Confesiuni incomode” e prezent Zorin Diaconescu, cu „Memoria cuvintelor”, care vine din zona eternului Cenaclu Saeculum.
Mircea Seleuşan – Bătrânu ne delectează cu sketchul său umoristic „Accidenul de muncă sau Dorel în construcţii.. la Caracal”. Spumos şi reconfortant! „De la Aden până la Colombo” se intitulează paginile de jurnal semnate de Dumitru Nistor, cu o prezentare („Un soldat năsăudean în China şi Japonia în Primul Război Mondial”) de Mircea Popa. Urmează „Pavel Dan, culegător de folclor”, partea a II-a: „Cântece din Tritu de Jos”. La „Caietele Liviu Rebreanu”, eseul „Rebreanu, naiv şi sentimental” de Mircea Moţ. „Titularul”, ca să zicem aşa, al rubricii „Echivalenţe lirice”, este, de data aceasta, poetul maghiar Gabor G. Gyukics, cu un grupaj consistent de poeme, traduse din limba maghiară în limba română de Eniko Costin. Două eseuri reţin atenţia cititorului: „De la Solomon la Finkielkraut” de Virgina Nuşfelean, şi „«Şarlatania» metaforică a lui Andrzej Stasiuk” de Lucia Postelnicu-Pop. „Nevoia de filozofie morală” se intitulează textul lui Teodor Vadim, urmat de Fotoalbum cu scriitori, participanţi la evenimente culturale majore din Bistriţa şi judeţ, Parodii de Lucian Perţa şi Cititor de reviste de Aurel Podaru completează cele 174 de pagini ale revistei. Pagini de literatură de cea mai bună calitate. O revistă care te îndeamnă la lectură. O revistă care merită citită din doască-n doască!