ASTRA Năsăudeană, o revistă plină de transparenţă

Pentru întâmpinarea adunării anuale din data de 13 februarie 2016, a ieșit la lumină revista astristă cu nr. 6, o revistă de cultură, o tribună de propagare a cărții, de valorificare a faptelor unei politici culturale eficiente.
Revista apare în colaborare cu Filiala Năsăud a Ligii Scriitorilor Români, dovedindu-se extrem de fertilă, un cuib de armonie binefăcătoare de comunicare sufletească.
În prima parte, respectiv pe o întindere de 24 de pagini sunt expuse pe larg activitățile astriste desfășurate în Despărțământ pe perioada unui an de zile și în mod special în orașul de reședință a Despărțământului, unde se simte un puls astrist vioi, prin frământările și zbaterile președintei de cerc Floarea Pleș, care a făcut din cercul orășenesc un simbol al culturii, un model de viață culturală, atât prin eficiență cât și din punct de vedere numeric.
Paginile de început sunt semnate de prof. Ioan Seni, omul ce se află în fruntea ASTREI de peste 25 de ani, arătând că Asociația noastră are menirea de a continua tradițiile bimilenare și de a respecta patrimoniul moștenit de-a lungul istoriei și să ne bucurăm de performanțele românești pe toate planurile, să antrenăm tineretul în sprijinirea și menținerea orașului în aceeași atmosferă cărturărească, ca urbea noastră să fie pe drept cuvânt, o urbe a culturii a academicienilor, făcând legătura firească între ASTRA și Academia Română.
Începând de la pagina 24, profesoara Astrei romuleană, Gabriela-Elena Herța, prezintă concluziile unui studiu sociologic privind Fenomenul astrist năsăudean, material prezentat în Adunarea Generală de la Abrud, cu scheme și grafice care indică evoluția fenomenului astrist după 1990, spre a da un sens vieții spirituale de a îmbina profilul Asociației cu standardele contemporane prin acțiuni pe termen mediu și lung, ce-i va ridica prestanța în ochii lumii prin reconectarea la viața culturală.
Scriitorul Ioan Bindea din Chiuza, semnează la pagina 32 un eseu cu scene din familia scriitorului Liviu Rebreanu, amintind de Samoilă, bunicul scriitorului și de dascălul Vasile, tatăl scriitorului, personaje ce zugrăvesc frumusețile satului ardelean.
La pagina 34, universitarul clujean, la origine mintiuan, Ieronim Marțian, face un portret dăscăliței dânsului, Emilia Drăgan, care o viață a valorificat esența problemelor umane, ca de fapt și profesorul năsăudean Emil Nistor despre care vorbesc colegii lui astriști Ioan Mititean și Ioan Seni, cu care a călătorit în spațiul astrist ani în șir.
Preotul local Lucian Greab intervine la paginile 38-40, cu citate din Sfânta Scriptură , cu scrieri bogate în învățătură , pilde și îndemnuri la o viață cumpătată cu rugăciune și fapte demne, aducând în față colindele la români ca spirit și tradiție creștină. O temă cu un conținut religios semnează și Valentina Butnaru, președinta organizației „Limba noastră cea română” din Chișinău, care prezintă cititorilor texte biblice, psalmi, prin care ne asumăm sacrificiul de sine pentru pace sufletească și credința în Bunul Dumnezeu.
Cercetătorul Adrian Onofrei prezintă la pagina 42, documente istorice pentru păstrarea Direcției Silvice din Năsăud, a pădurilor ca resurse importante de subzistență.
Colonelul doctor în istorie, Vasile Tutula prezintă la pagina 49, episoade din Monografia R 221 Mc, prezentată într-un cadru festiv la Casa Armatei din Bistrița, într-o atmosferă marcată de gânduri creative în favoarea istoriei.
Alte materiale revin directorului Muzeului Grăniceresc Lucian Vaida, la pagina 53, cu câteva realizări în privința descoperirilor celtice din satul Fântânele, comuna Matei, prof. Romulus Berceni cu „Impresii dintr-o călătorie peste Prut”, prof. Viorica Popa cu aprecieri la adresa taberei „Acasă la noi”, prof. Gabriela Herța cu „Oaspeții de peste Prut prin Țara Năsăudului”.
Începând de la pagina 65 găsim o doză de liniște necesară vieții prin cărțile colegilor noștri: Ioan Mititean, Mircea Daroși, Leon Catarig, George Echim sau povestirile Floarei Pleș sau Voichiței Pălăcean, secondate de comemorări și aniversări ale unor personalități semnate de Lucreția Mititean, Iacob Naroș, Mircea Daroși, Veronica Oșorheianu care vorbește despre prima ședință a tânărului Cenaclu Literar „Anton Coșbuc” din Leșu. Intervin cu povestiri poetul Ștefan Gheoc, Alexandru Florin Ţene, președintele Ligii Scriitorilor din România, iar ca de obicei, povestea limbii române este semnată de universitarul Viorel Hodiș. Scriitorul Dan Popescu din Rodna se plimbă cu Cartea pe roți prin satele noastre ca un mesager al Ligii Scriitorilor.
De la Iași, ne onorează cu prezența Areta Moșu, președinta Despărţământului „Mihail Kogălniceanu”, universitara și interepreta de muzică populară Olimpia Iacob cu povestirea „Pasagerul orb” și buna noastră colaboratoare Gabriela Nedelcu Teodorescu cu critica literară asupra cărții „Pagini de ziar, pagini de carte”, autor Ioan Mititean.
De la pagina 81 călătorim pe aripile poeziei cu o doză de liniște necesară vieții. Au cuvântul poeți debutanți, modești și discreți cu o sensibilitate extremă și inteligență a simțirii.
Încheiem cu un medalion al Rodicăi Fercana, premiată la trei concursuri internaționale cu versuri scrise cu patos, documentate și argumentate.
Succes și viață lungă revistei astriste năsăudene!