Azi, de la 18.00, la Zilele Bistriței, Cununa de pe Someș. Urmează Marius Ciprian Pop, Maria Dragomiroiu, Lupii lui Calancea și Surorile Oșoianu, Vama

Dum, 07/16/2023 - 12:26

Astăzi, la Zilele Bistriței, pe pietonalul Liviu Rebreanu, începând cu ora 18.00, va avea loc un spectacol folcloric susținut de Ansamblul Profesionist ”Cununa de pe Someș”.
Vor cânta Oana Bozga-Pintea, Cristina-Livia Scurtu, Mihai Turda, Ioana Măgherușan, Marius Palage, Teodora Floarea, Larisa Bozbici, Dorin Rus, Cristian Moldovan, Ovidiu Rus.
Conducerea muzicală este semnată de Anghel Urs, coregrafia Teodor Puşcaş.
Prezintă: Menuţ Maximinian.

Urmează
19.00 – Marius Ciprian Pop

20.00 – Maria Dragomiroiu

20.45 – Lupii lui Calancea și Surorile Oșoianu

22.00 – Vama

Prezintă: Iulia Stupinean

Foc de artificii

Comentarii

16/07/23 14:34

Iuliu

Sărbătorirea Zilelor Bistriței revine pentru al doilea an consecutiv la formatul inițial de trei zile și se organizează în preajma datei de 16 IULIE în care apare documentul unde este menționat pentru prima dată numele orasului Bistrița. Si asta după ce în anul 2013 fostul primar Ovidiu Cretu a schimbat data si locatia manifestărilor , mutându-le din centrul orasului in targul de vite de la Viisoara.
Asadar, prima atestare documentara, care face trimitere la numele de Bistrita, apare la 16 IULIE 1264, într-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor din împrejurimi.
Întregul document în care este menționată Bistrița, dar și Crainimăt, Jelna și Rodna este practic o scrisoare din anul 1264 trimisă de papa Urban al IV-lea care a intervenit pentru returnarea de către Ştefan, fiul principelui Bela al IV-lea, viitorul rege al Ungariei sașe ani mai târziu a satelor şi pământurilor din zona Bistriţa, Rodna, Jelna şi Crainimăt către regina Ungariei, căreia i-au aparţinut din vremuri mai vechi. Iată un fragment din textul original al documentului tradus din latină:
”1264 iulie 16, Orvieto
Urban episcopul…, prea iubitului nostru fiu întru Hristos, Ștefan, întâiul născut al prea iubitului nostru fiu Bela, ilustrul rege al Ungariei, mântuire…tu sub cuvântul unei învoieli care, fără consimțământul reginei, s-a făcut odinioară între tine și numitul rege, tatăl tău, ai încălcat împotriva dreptății și ții, spre paguba și neajunsul numitei regine niște sate și pământuri numite în limba obișnuită Bistrița, Rodna, Zelna și Crainimăt, pe care le-au stăpânit în tihnă și pace atât susnumita regină, cât și toate înaintașele sale din vremuri a căror amintire s-a pierdut…
Dat la Orvieto, în a șaptesprezecea zi înainte de calandele lui August, anul al treilea.”
Ulterior, si anume în anul 1349 localitatea Bistrita este amintită cu rangul de oras sub numele de Civitas Bysterce. Din 1353 orasul Bistrita primeste dreptul de a tine târg anual de 15 zile, în luna august, iar din1366 căpăta si dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut încoronat cu potcoava de aur in cioc), care in vechea heraldica simbolizeaza comertul. In anul 1979 orasul Bistrita este declarat municipiu.