Bârgăuanii au reprezentat cu cinste judeţul la Slatina. 2500 de artişti la Festivalul Căluşul românesc

Cea de a XXI-a ediţie a Festivalului Naţional „Căluşul Românesc” a adus la Slatina călușari, dansatorii şi instrumentiştii din aproape toate colțurile țări și din străinătate oferind demonstraţii artistice la Inspectoratul Şcolar, Primăria Slatina şi Consiliul Judeţean. 2.500 de tineri dansatori din mai multe județe ale țării, dar şi din Polonia şi Republica Moldova au participat la o paradă a portului popular intitulată ”Călușul unește România !”, urmată de un spectacol pe scena în aer liber de pe Esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor.
Judeţul Bistriţa-Năsăud a fost reprezentat de Ansamblul „Colibiţa”, al Primăriei Bistriţa Bârgăului, coregraful Florin Flămând declarându-ne că am prezentat Dansul căluşarului transilvănean.
În buna reprezentare a judeţului, artiştii au fost susţinuţi, ca de obicei, de primarul Vasile Laba alături de Primăria şi Consiliul Local Bistriţa Bârgăului.
Îi felicităm şi le urăm mult succes pe mai departe.
Obiceiul căluşului este o manifestare folclorică pitorească, dar şi o expresie a vieţii sociale, încifrând înţelesuri profunde asupra relaţiilor omului cu lumea înconjurătoare. La baza practicării obiceiului stă ceata, care se compune din cinci, şapte, unsprezece, treisprezece bărbaţi tineri, excelenţi dansatori şi rezistenţi la eforturi fizice susţinute. Jocul lor se face într-o ambianţă străveche, păgână. Organizaţi după o anumită ierarhie, cu personaje precum: vătaful – conducătorul cetei, Mutul şi stegarul, ei sunt uniţi prin legământul jurământului de a nu divulga secretul căluşarilor. Ca la vechile popoare, ei au un caracter de grup închis, de organizaţie secretă. La sfârşitul anului 2005, Căluşul a primit recunoaştere la nivel mondial, fiind inclus de către UNESCO pe lista patrimoniului imaterial universal. Datorită acestei includeri pe lista patrimoniului imaterial universal, Căluşul a ajuns să fie recunoscut drept un simbol identitar, o notă distinctivă a românilor.