Beclean – între istorie și turism (3)

Continuăm reportajul nostru despre orașul Beclean, cu partea a treia și ultima, finalizând ceea ce s-a dorit a fi o prezentare succintă a unui oraș aflat în plin avânt de dezvoltare și afirmare turistică.

ATRACŢII TURISTICE

Complexul balnear Băile Figa – superbă amenajare balneară, cu multe spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, plaje cu nisip şi cu iarbă, un centru spa, piscină acoperită, jacuzzi, saună, o piscină cu apă dulce şi alta cu apă sărată, un bazin rustic cu nămol, o cascadă, un lac sărat şi un râu leneş, pe care turiştii pot pluti relaxant, pe colace şi bărcuţe gonflabile. De asemenea, toboganele uriaşe cu jet de apă au devenit unul din locurile favorite ale tuturor celor ce se bucură de vacanţe şi timp liber la Figa, copii şi adulţi savurând plini de energie şi bucurie aceste facilităţi de divertisment, precum şi celelalte facilităţi de tratament şi agrement, care pun în valoare apele sărate şi nămolurile sapropelice de aici, resurse naturale ale Becleanului, ce prezintă importante proprietăţi şi virtuţi curative pentru numeroase boli ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic precum şi pentru alte afecţiuni ale organismului omenesc. În primii trei ani de funcţionare ai staţiunii peste 250.000 de turişti au trecut porţile parcului balnear de la Beclean. Parcul balnear Băile Figa se află într-o continuă dezvoltare şi modernizare, fiind una din atracţiile turistice principale din nordul României.

Situl arheologic de la Băile Figa – cu vestigii ale exploatării de sare şi ale locuirii încă din Epoca bronzului, apoi din perioadele dacice şi romane. Aici au fost descoperite, păstrate în depozitele de mâl şi sare, în stare perfectă de conservare, unelte, vase, accesorii şi alte obiecte de mare importanţă istorică şi arheologică.

Herghelia Beclean – un loc în care se cresc trei rase de cai: Furioso – North Star, Lipiţan şi Semigreu Românesc. Rasa Lipiţan este reprezentată în Herghelia de la Beclean de liniile Maestuoso, Siglavy-Capriola, Neapoletano şi Incitato. De altfel linia Incitato este o linie formată în 1802, chiar în zona Becleanului (păşunile din Târlilşua ale contelui Bethlen). Armăsarul fondator al liniei Incitato s-a născut pe aceste meleaguri şi chiar dacă el a fost apoi transferat la Mezőhegyes, linia s-a păstrat în permanenţă şi în zona noastră, prin descendenţii repatriaţi, iar evoluţia ei ulterioară a fost realizată aici prin următorii armăsari Incitato născuţi la Beclean. Herghelia Beclean este una din puţinele din lume unde se ameliorează rasa Lipiţan Negru, aici pund fi văzute câteva exempare foarte valoroase, atât Lipiţan cît şi Lipiţan Negru.
Herghelia Beclean dispune de trăsuri ce se pot închiria pentru plimbări sau cu ocazii speciale (cum ar fi nunţile), şi sănii pentru plimbări pe timpul iernii. De asemenea, herghelia oferă posibilitatea de călărie pentru doritori, în incinta hergheliei sau în imprejurimi, iar pentru grupuri mai mari, organizate, există chiar două circuite oferite de Herghelia Beclean, împreuna cu Direcţia Silvică şi Ocolul Silvic Bistriţa: "Dracula" şi "Rezervaţie" (Parcul Naţional Munţii Rodnei). Turiştii sunt însoţiţi de ghizi, putând vizita diverse obiective, cum ar fi Colibiţa, Piatra Fântânele, Poiana Narciselor, Lacul Lala, Vârfurile Ineu, Ineuţ şi Roşu. Parcurgerea acestor circuite poate dura până la o săptămână, călăreţilor li se asigură cai de schimb, iar cazarea şi servirea mesei se realizează la cabane proprietate a RNP Romsilva, calitatea serviciilor oferite fiind foarte bună. Tot la Herghelia Beclean se găseşte o bază hipică modernă, unde sunt organizate în fiecare an competiţii hipice şi etape de competiţii naţionale şi internaţionale, concursuri de atelaje trase de cai. Tot aici se poate practica şi călăria, sub îndrumarea unor instructori de specialitate.

Puntea suspendată peste râul Someş – cu o lungime de 144 de metri, este cea mai lungă punte suspendată din România.

La Cruce – impresionant punct de belvedere, situat pe culmea dealului Bileag, de unde turiştii pot avea o imagine panoramică impresionantă asupra întrgului oraş, asupra văii râului Someş şi asupra împrejurimilor oraşului.

Muzeul ,,Casa de Vânătoare,, - amenajat într-o clădire care a găzduit pe vremuri fosta casă de vânătoare a familiei nobiliare Bethlen, prezintă vizitatorilor o expoziţie atractivă şi interesantă de exponate cinegetice şi trofee vânătoreşti, prilejuind o incursiune de neuitat în lumea animalelor şi a vânătorii.

ÎMPEJURIMILE ORAŞULUI

Turism ecvestru - pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei se poate practica acest tip de turism, în urma înfiinţării Centrului de Ecoturism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP- Romsilva - Direcţia Silvică Bistriţa. Programele se desfăşoară prin parcurgerea călare a unor trasee pe drumuri forestiere şi păşune, pe parcursul mai multor zile, zone de interes turistic deosebit. Astfel, turiştii pot admira frumuseţea Poienii Narciselor, a Lacului Lala, Vârfurile Ineu, Ineuţ şi Roşu. Se oferă şi alte surprize cum ar fi: prânz organizat la stâni, observaţii asupra faunei şi florei specifice Munţilor Rodnei. Grupurile de turişti sunt însoţite de ghizi autorizaţi de Ministerul Turismului.

Rezervaţii naturale: Rezervaţia mixtă "Ineu - Lala"; Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic şi vegetal, situat în munţii Călimani; Muntele de sare de la Sărăţel; Zăvoaiele Borcutului; Rezervaţia Tăuşoare-Zalion de la Gersa; Rezervaţia naturală "Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor"; Peştera Jgheabul lui Zalion; Râpa Verde; Râpa cu păpuşi, Domneşti; Piatra Fântânele din Munţii Bârgău; Rezervaţia "La Sărătură" de la Blăjenii de Jos; Rezervaţia botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munţii Rodnei); Poiana cu narcise de la Mogoşeni; Pădurea din şes de la Orheiu Bistriţei; Vulcanii noroioşi de la Monor; Lacul Cetaţele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic; Râpa Mare de la Budacu de Sus; Râpa Neagră de la Budacu de Sus; Comarnic de la Cuşma; Valea Repede din Munţii Călimani; Rotunda-Preluci din Munţii Rodnei; Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac"; Stânca Iedului-Bujdeie din Munţii Rodnei. Valea şi cheile Bistriţei, pornesc din munţii Călimani, de la altitudinea de 1.562 m şi se întind pe 65 km. Valea Repedea formează o rezervaţie vegetală complexă şi se întinde pe 7 km, printre formaţiunile vulcanice ale munţilor Călimani.

Peşteri: Peştera Izvorul Tăuşoarelor (în apropiere de Rebrişoara) - este cea mai adâncă peşteră din România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5km; Peştera Jgheabul lui Zalion (prin diferenţa sa de nivel de 242 m, este a doua din România); Peştera Grota Zânelor; Peştera Maglei ; Peştera Baia lui Schneider; Peştera Cobăşel .

Lacuri: Lacul Lala Mare sub vârful Ineu, lac glaciar, Munţii Rodnei; Lacul Lala Mic sub vârful Ineu, lac glaciar, Munţii Rodnei; Lacul Cetăţele cunoscut şi ca Tăul Căianului; Colibiţa -baraj artificial în Munţii Călimani; Tăul Zânelor; Lacul Zagra, Zagra.

Parcul dendrologic Arcalia (la 21 km est de Beclean, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16 ha şi adăposteşte peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian, etc.).

Monumente de arhitectură: Ruinele Cetaţii Ciceului ; Casa Argintarului Bistriţa ;Turnul Dogarilor Bistriţa; Complexul medieval Sugălete Bistriţa, Ruinele cetăţii Rodnei ; Ruinele castrului roman Orheiu Bistriţei, Mănăstirea Minoriţilor, Biserica Evanghelică din centrul municipiului Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani.

Schi şi sporturi de iarnă se pot practica în apropiere, la circa 50 de kilometri de Beclean, în pasul Tihuţa din Munţii Bârgăului, unde există amernajată mai multe pârtii de schi dotate cu telescaun şi schi-lift, baby - ski, pârtii pentru sănii. Tot aici se află şi Hotelul ,, Castel Dracula,,, în apropiere locurilor unde odinioară a fost un castel care a aparţinut domnitorului vlad Ţepeş, cel care a fost sursa de inspiraţie a celebrului personaj Dracula al scriitorului irlandez Bram Stoker.

Pescuitul sportiv şi de agrement poate fi practicat pe numeroasele râuri, pârâuri şi lacuri naturale sau artificiale care se găsesc în număr mare atât pe raza oraşului Beclean cât şi în împrejurimile oraşului.

Vânătoarea poate fi organizată pe mai multe fonduri de vânătoare ce cuprind mai multe zone cu forme diversificate de faună, vegetaţie şi relief, în diferite zone ale judeţului.