Bistriţeni în antologia „Dincolo de cuvânt”

Antologia „Dincolo de cuvânt”( Confesiunea poetului, prozatorului) (Editura ARHIP ART Sibiu, 2012) găzduieşte 36 de poeţi şi prozatori, aleşi de un colegiu redacţional coordonat de Valentina Becart.
“Dincolo de cuvânt” găzduieşte în cele 433 de pagini gândurile srciitorilor despte taina cuvântului, despre carte.
Lucrarea este o reuşită încercare de a provoca sinceritatea autorilor în mărturisiri despre laboratorul creaţiilor lor, despre luminile şi umbrele din viaţă, ce le-au influenţat şi înrâurit opera. Citind carea aceasta, apărută în condiţii grafice şi estetice deosebite, mi-am dat seama că testele autorilor ascund un efort intelectual mult mai intens şi o risipă de energie infinit mai mare decât lasă să se vadă. Textele ne descoperă autori aplecaţi spre minuţie, conştiinciozitate, probitate profesională şi responsabilitatea textului scris. Temeinicia mărturisirilor are ceva din seriozitatea iluminiştilor, fără forma de închistare.Textele mărturisitoare îmi dau convingerea că autorii acestora sunt conştienţi că în primul rând trăiesc în limba română. Scriitori cu experienţă ca Ioan Barbu, Radu Botiş, Valentina Becart, Floarea Cărbune, Cezarina Adamescu, Vasile Popovici, Victor Bechianu, Sorin Cerin, Ion Nălbitorul, Cristian Harnău, Virgil Stan, Delia Stăniloiu, Elena Păduraru, Gheorghe Răducan, Al.Florin Ţenbe, Emil Iliescu, Ion Vanghele, Elena Trifan, Tănase Caraşca, unii membrii ai LSR şi USR, stau alături de mai tinerii confraţi Florina Dinu, Ioan Adrian Trifan, Tatiana Scurtu-Munteanu, Any Drăgoianu, Cella Negoiescu, Ana Irina Iorga, Bianca Marcovici, Gheorghiţa Durlan, Mihaela Cristescu, Anastasia Gârneaţă, Lucreţia Ionescu, Alexa Gavril Bâle şi Mădălina Donos, formând un florilegiu, sau mai precis o crestomaţie a gândului luminat.
Din Bistriţa sunt prezenţi scriitorii Victoria Fătu Nalaţiu, Dora Alina Romanescu, Menuţ Maximinian şi Niculae Vrăsmaş, toţi cu eseuri interesante despre cuvânt.
Intreprinderea Valentinei Becart este o lucrare ce va deveni instrument de lucru pentru istoricii literari, o “ladă de zestre “ a spiritualităţii româneşti în contextual europenizării şi globalizării.
Al.Florin Ţene