Căienarii s-au îmbrăcat de sărbătoare. S-a filmat un documentar despre Tăul Căianului şi legendele locului. Valea Ţibleşului va avea cea mai frumoasă staţiune a judeţului ?

Momente inedite la Căianu Mare, acolo unde oamenii satului s-au adunat acasă la secretara comunei Căianu Mic pentru realizarea unui documentar despre tradiţiile locului. Într-un cadru de sărbătoare, în costumele tradiţionale ale locului, ultimii ţărani din Căianu Mare au vorbit, într-un dialog purtat cu scriitorul Menuţ Maximinian, despre legendele locului, despre modul în care calendarul popular este respectat la fiecare sărbătoare, aici tradiţia fiind încă vie prin transmiterea din generaţie în generaţie.
Primarul comunei Căianu Mic, Paul Ştir, alături de colegii din aparatul administrativ, la rândul lor scoţând din lada de zestre cele mai frumoase haine strămoşeşti, au fost în mijlocul oamenilor din Căianu Mare, acolo unde au aflat date interesante despre poveştile locului.
S-a vorbit despre moştenirea lăsată de înaintaşi, despre legenda cu Fata pădurii care îşi adăpa dorurile în Tăul Căianului, pe marginea lacului având şi straturi cu flori, despre faptul că fermeca feciorii atunci când ploua cu soare şi un curcubeu se adăpa în apa vie, care, precum în basme, era dătătoare de nemurire.
S-a vorbit despre omenie, dragoste pentru pământul sfânt, s-a cântat şi ţăranii şi-au deschis sufletul într-o filmare care, cu siguranţă, va rămâne ca un documentar important al ahivei etnologice a judeţului, pentru că aceşti oameni frumoşi, unul câte unul, vor merge spre stele. Nu au lipsit poveştile despre voştinărit şi cum căienarii şi-au crescut cu trudă copiii, făcându-i domni, mergând după marfa pe care o transformau în ceară până spre Budapesta.
Apoi, poate cel mai cunoscut obicei al Văii Ţibleşului, „Înstruţatul boului”, a fost descris cu amănunţime de către oamenii locului, printre aceştia, mama lui Alexandru Pugna, Vica Pugna şi tatăl lui Gavril Ţărmure, Pavel Ţărmure.
“La Căianu Mare am aşezat tradiţiile pe peliculă. În curând pregătim un documentar despre Tăul fără fund ( Lacul Căianului), Fata Pădurii, Voştinărit şi câte alte lucruri frumoase pe care le-am aflat de la căienari. Felicitări primarului Paul Știr, secretarei Vali Sterta, tuturor angajaţilor Primăriei Căianu Mic, ce au îmbrăcat costumul popular, şi mulţumim acestor oameni frumoşi din Căianu Mare ce şi-au deschis sufletul şi lada de zestre în faţa noastră. Mulţumesc pentru invitaţie, mă simt onorat. În curând, printr-un proiect de anvergură lacul Căianului va intra în circuitul turistic. Cu tot cu legendele lui frumoase. Am "vorovit" cu ultimii țărani din Căianu Mare. Și ce povești frumoase am aflat. Am descoperit omenia la ea acasă: "nimeni nu mere flămand șî însatat ge la noi". Dispare o lume bună și curată odată cu ei. Mi-au fost tare dragi” spune etnologul Menuţ Maximinian.
Cu ajutorul acestor poveşti frumoase, a oamenilor deosebiţi şi mai ales beneficiind de un peisaj aparte în care este aşezat Tăul Căianului, primarul Paul Ştir doreşte să aşeze zona în rândul celor mai renumite staţiuni ale Transilvaniei, prin implementarea unui proiect la care lucrează împreună cu colegii din Primărie. Nu va lipsi parcul de distracţii, bazine pentru înot, zone de agrement.
De curând primarul comunei Căianu Mic, Paul Ştir, s-a întâlnit, la Bucureşti cu reprezentanții Ministerului Culturii și Identităţii Naţionale, Ministerului Turismului, Ministerului Dezvoltării Regionale, Fondurilor Europene și Administraţiei Publice și Ministerului Apelor și Pădurilor. „Am fost primit cu toată deschiderea și mă bucur că am avut ocazia să purtăm discuţii importante și constructive privind proiectele viitoare ale comunei Căianu Mic. Multumesc conjudeţenilor noștri, domnului Alexandru Pugna, secretar de stat la Ministerul Culturii și Identităţii Naţionale, fiu al satului Căianu Mic, domnului Ioan Denes, ministru al Apelor și Pădurilor, fiu al Văii Ţibleșului și doamnei Felicia Szucs, consilier la Ministerul Turismului, pentru deschiderea de care au dat dovadă și interesul manifestat în vederea dezvoltării infrastructurii la nivelul comunei noastre”, precizează primarul Ştir.
Potrivit acestuia, în cadrul discuţiilor avute la Ministerul Turismului cu secretarul de stat Cristina Tărteaţă, a fost stabilit ca împreună cu Ministerul Culturii și Identităţii Naţionale să fie iniţiate demersurile necesare pentru includerea comunei Căianu Mic în circuitul naţional al turismului cultural.
„Vechiul obicei agrar "Înstruţatul boului", Tăul Cetăţele, legendele vechi care s-au împământenit cu privire la Tăul Cetăţele, dar și alte obiceiuri sau elemente ale specificului local se constituie a fi un fundament solid pentru includerea comunei Căianu Mic în circuitul naţional al turismului cultural. În acest sens dorim atragerea unor fonduri pentru punerea în valoare a Tăului Cetăţele și dezvoltarea turismului pe plan local”, declară Paul Ştir.
La lac poţi să ajungi şi prin drumeţie pe jos din Beclean, în urcuş uşor, zărind în toată splendoarea Valea Someşului Mare, spre Dej.
Oglinda Lacului Cetăţele este una superb, cu o privelişte de vis. Vegetaţia este bogată, nelipsind nuferii. Găsim flori de toate culorile. Creste stâncoase adună între ele atâta frumuseţe. Parcă dorind să cuprindă toată frumuseţea zonei. Priveliştea spre vale este deosebită, de aici zărind culmile Munţilor Ţibleş. Lacul are o lungime de 227 metri şi lăţime de 64 metri. Despre adâncime, legendele spun că nu se ştie, că dacă un animal al cădea în apă ar ieşi în Someş.
În comuna Căianu Mic au fost făcute investiţii importante până în prezent și sunt în curs de implementare asfaltarea integrală a tuturor străzilor din comună, construirea și extinderea reţelei de apă și canal, modernizarea iluminatului public în toată comuna, teren sport în Căianu Mare, amenajare ateliere profesionale de practică pentru liceu, modernizarea dispensarului și altele. Urmează reabilitarea căminelor culturale din localităţile Ciceu Poieni și Căianu Mare, modernizarea sediului primăriei și amenajare bibliotecă comunală, amenajare parc în localităţile Căianu Mare, Ciceu Poieni și Dobric și regularizarea unor cursuri de apă.
„Pentru realizarea proiectelor menţionate mai sus am beneficiat și vom beneficia în continuare de sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Fondurilor Europene și Administraţiei Publice, Ministerului Apelor și Pădurilor, Ministerului Culturii și Identităţii Naţionale, Ministerului Turismului. Din 2012 până în prezent, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin persoana domnului președinte Emil Radu Moldovan, a fost un sprijin real în dezvoltarea comunei noastre. Mulţumim Bunului Dumnezeu pentru toate lucrurile! Continuăm munca!”, concluzionează primarul Ştir.