Camelia Tabără, inspector şcolar general: Da, sunt de acord ca secţia maghiară de la CN "Andrei Mureşanu" să devină şcoală de sine stătătoare

Mar, 02/17/2015 - 15:32

Inspectorul şcolar general, Camelia Tabără, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că este de acord ca secţia maghiară de la Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu", unde studiază 300 de elevi, să devină şcoală de sine stătătoare.

"Da, sunt de acord. Cumva s-au separat lucrurile din perspectivă calitativă. Adică, într-o parte intră copii cu medie de la 8,50-9 în sus, şi atunci performanţa este de un anumit nivel, şi în cealaltă parte intră copiii cu 4, 5, şi atunci e clar că acei copii au nevoie de o şcoală profesională. Or, o clasă de profesională în Andrei Mureşanu nu se poate face, chiar nu e compatibilă cu ideea de colegiu. E clar că au nevoie de clase de profesională, pentru că sunt copii care intră în clasa a IX-a la Andrei Mureşanu cu 4,5 la testele naţionale şi atunci, bineînţeles, că la Bacalaureat, nivelul este foarte jos”.

Fostul director al Colegiului Naţional ,,Andrei Mureşanu” a mai spus că performanţele şcolare ale elevilor de etnie maghiară afectează rezultatele la examenul de Bacalaureat şi că acest lucru ar putea dăuna pe viitor, dacă se va pune problema ca finanţarea unităţilor şcolare să se facă în funcţie de performanţe.

"La ultima întâlnire pe care am avut-o la minister, ni s-a spus că deja începe să se pună problema de finanţare pe rezultat. Dacă până acum am avut reglementată finanţarea per elev, începe să apară această cerinţă a finanţării pe bază de rezultat. Însăşi denumirea de colegiu presupune o finanţare mai bună, dar şi rezultatele trebuie să fie pe măsură”, a concluzionat inspectorul şcolar general Camelia Tabără.

Comentarii

18/02/15 08:52

Vizitator

Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”, de astazi a fost inaugurat in 1912, fiind iniţial Şcoală Civilă Regală de Stat pentru Fete. Aici au funcţionat patru clase maghiare de gimnaziu pentru fete. Tot aici au învăţat, în proporţii aproximativ egale, eleve de naţionalitate română, germană, maghiară şi israelită. În aceeaşi clădire a mai funcţionat o şcoală primară de stat cu predare în limba maghiară.Între 1915 – 1917, Şcoala de fete a fost mutată temporar în partea de est a clădirii, unde funcţiona Şcoala primară de stat, partea clădirii Şcolii civile regeşti de stat pentru fete fiind amenajată ca spital al Crucii Roşii pentru răniţii de pe front. În mai 1919, clădirea a fost preluată de statul român. În locul fostei şcoli maghiare a fost înfiinţată Şcoala medie română de stat pentru fete, devenită în 1928 Gimnaziul de fete Bistriţa. Aici a fost mutată fosta Şcoală confesională greco-catolică, devenită Şcoala primară mixtă „Andrei Mureşanu”. Până în anul 1929, în aceeaşi clădire a funcţionat o a treia unitate de învăţământ: Şcoala de ucenici Bistriţa.
În septembrie 1940, în urma schimbării administraţiei din Nord-Vestul Transilvaniei, şcolile bistriţene au fost preluate de către Ungaria. Gimnaziul românesc de fete a fost desfiinţat, în locul lui fiind înfiinţată Şcoala civilă regală de stat pentru fete, cu 2 secţii – română şi maghiară. Tot aici a fost înfiinţat Liceul maghiar „Hunyadi János” cu 8 clase pentru băieţi, care avea şi o secţie în limba română, şi o şcoală elementară cu predare în limba maghiară.
Mai trebuie spus ca la Bistrita a mai functionat si o scoala maghiara de baieti, al carei elev a fost si marele scriitor Liviu Rebreanu. Este vorba de fosta Scoala Generala nr. 2, cu o istorie de peste 100 de ani, fiind conceputa ca unitate de invatamant si a fost edificata in anii 1893-1894, dupa planul arhitectului vienez Frolisch. A avut mai multe denumiri: in 1919 functiona ca „Scoala civila de stat romaneasca de baieti din Bistrita”, iar in 1923, prin adresa nr. 6889 Ministerul instructiunii infiinteaza liceul romanesc „Alexandru Odobescu”. In aprilie 1948, Ministerul Invatamantului ia o decizie care spune ca „aceasta scoala trece cu intreaga zestre si populatie scolara la Scoala primara de fete din localitate, contopindu-se cu aceasta sub denumirea de scoala Primara Mixta nr. 2, sub conducerea unei singure directiuni.”
Prin urmare, invatamantul maghiar la Bistrita are o traditie indelungata, iar solicitarea comunitatii maghiare din Bistrita de demarare a procedurilor de înfiinţare a Liceului ”Hunyadi János”, cu predare in limba maghiara, este pe deplin justificata.