Comuna Şieuţ – Speranţe în proiectul integrat

- Domnule primar Marian Cotoc, care este situaţia depunerii proiectelor pentru finanţare europeană?

- Termenul este sfârşitul lunii iulie. Încercăm să câştigăm un proiect cu finanţare europeană. Din bugetul nostru, al comunei Şieuţ, un buget auster, nu ne putem permite, nu ne putem descurca pentru a demara unele proiecte locale. Ca atare, vom depune, la Satu Mare, un proiect integrat, suntem pe ultima sută de metri, proiect pe Măsura 3.2.2. – Renovarea şi dezvoltarea satelor.

- În ce constă proiectul? Ce obiective urmăriţi?

- În comuna Şieuţ vom merge în principal pe canalizare, apoi întreţinerea drumurilor şi asfaltarea acestora nu numai în centrul de comună, ci şi în satele Ruştior, Sebiş şi Lunca. În domeniul învăţământului am cuprins ridicarea unei grădiniţe moderne la Şieuţ, cea actuală funcţionează într-un local de vreo 150 de ani, local care îl vom transforma, poate, într-un muzeu. De asemenea, vizăm şi o reabilitare totală a căminului cultural din Şieuţ.

- Demersurile pe care le întreprindeţi costă bani şi timp, nu-i aşa, domnule Cotoc?

- Încă de la începutul anului am demarat operaţiunile de întocmire a dosarului, începând cu studiul de fezabilitate, ridicări topo, studii geo, proiecte în cadrul proiectului integrat. Toate acestea şi altele au costat în jur de 2 miliarde lei vechi. Iniţial am vrut să facem un proiect integrat pentru Valea Şieului, împreună cu comuna învecinată Şieu. Am făcut toate demersurile, avem şi o asociaţie „Izvoarele Şieului”, dar acest proiect a căzut şi, ca atare, fiecare dintre cele două comune merge pe cont propriu.

- Aveţi, după cum ştim, apă în unele dintre satele comunei?

- Avem, într-adevăr, introdusă apa în casele oamenilor din Sebiş, Ruştior şi Lunca încă din 1986, apa este adusă din Poiana Tomi, de la o distanţă de 15 km. Centrul de comună, localitatea Şieuţ, s-a mişcat mai greu şi oamenii au apă potabilă la robinete de prin 1996. Sperăm să depunem în termen proiectul integrat şi să obţinem fondurile necesare. Comuna noastră este mai săracă, avantajul îl constituie hărnicia oamenilor, recunoscuţi crescători de animale.