Comuna Teaca în sărbătoare

Există în viaţa unei comunităţi momente unice, de neuitat, care estompează, cel puţin pentru o vreme, mizeria cotidiană alimentată de viaţa politică autohtonă, de elementele unor derapaje morale instaurate în viaţa socială a oamenilor atunci când o anumită întâmplare a istoriei vine pe nepregătite şi bulversează întreaga lor existenţă. Un asemenea moment unic, nemaivăzut până acum de zeci de ani, a fost manifestarea numită „Zilele culturale ale comunei Teaca”, 25-26 iulie 2009, organizată într-un mod exemplar de către Primăria comunei Teaca, primarul Iustian Damian Muntean, interpretul şi realizatorul TV Alexandru Pugna şi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, director, prof. Nicolae Gălăţean.

Manifestările programate pentru cele două zile au debutat printr-un act de cultură deosebit, menit să omagieze personalitatea complexă a unui mare om de cultură şi diplomat, originar din Teaca, scriitorul Francisc Păcuraru, în Simpozionul „Francisc Păcuraru: schiţe pentru un portret”, la care, cu deosebire, au participat mari oameni ai culturii transilvane: Aurel Rău - poet, directorul revistei Steaua, scriitorul Vasile Igna, fost director al editurii clujene Dacia, Tudor Păcuraru, fiul marelui scriitor omagiat, precum şi scriitorii bistriţeni Cornel Cotuţiu, Ioan Moise şi Olimpiu Nuşfelean, cadre didactice, profesori de limba şi literatura română din cadrul liceului din localitate, amfitrioni fiind prof. Nicolae Gălăţean, director al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi poetul Ioan Pintea.

Spre seară, în prima zi a sărbătorii, pe scena amplasată în centrul satului Teaca, într-un cadru natural deosebit, s-a desfăşurat un spectacol grandios, care a încântat sutele de oameni prezenţi aici din întreg judeţul, dar şi din ţară. Spectacolul de muzică uşoară a fost susţinut de artiştii Florin Săsărman - cu muzică folk, Rozalia Fucă Tomescu, fiică a satului, încălzind inimile celor prezenţi cu melodii de muzică uşoară retro, iar formaţia Clubului de dans sportiv „Dance Art” din Târgu Mureş a electrizat tineretul prezent în număr mare la spectacol. Concertul s-a încheiat într-un mod exploziv, nemaiîntâlnit aici, cu spectacolul formidabil al formaţiei „Hara” din Bistriţa, condusă magnific de cântăreţul Flaviu Buzilă. A doua zi a manifestării, 26 iulie, la Biserica Ortodoxă din Teaca s-a oficiat slujba religioasă care a marcat Praznicul bisericii din localitate, resfinţită în urmă cu un an de către PS episcop dr. Irineu Bistriţeanul care, urmare a strădaniilor depuse pentru a da o nouă înfăţişare bisericii de neobositul preot din Teaca, Vasile Chiţa, la acest eveniment aducându-şi aportul şi preoţii Vaisle Blaga - Archiud, Ioan Alexa - Pintic, Liviuţ Tătar - Herina, prilej care a făcut ca biserica să devină neîncăpătoare datorită prezenţei unui număr mare de credincioşi din întregul judeţ, dar şi fii ai satului, veniţi din toate colţurile ţării acasă, lucrare liturgică ce va avea loc în fiecare an în ultima duminică a lunii iulie.

După amiază, începând cu ora 15, manifestările au continuat, după un Te Deum oficiat de cei 4 preoţi ortodocşi amintiţi mai sus şi preotul greco-catolic din localitate, Alexa Lucian Rus, cu Serbarea Câmpenească - întâlnirea saşilor „Wiesenfest”, la care şi-au dat concursul Fanfara Forumului Democrat German din Bistriţa, formaţiile de dansuri săseşti din Bistriţa, Sighişoara, Târgu Mureş şi Reghin. A urmat mult aşteptatul spectacol folcloric, în care au evoluat formaţiile liceului din Teaca, Archiud - cu obiceiul Şarantăul, ansamblul folcloric „Bârgăul” din Prundu Bârgăului, ansamblul profesionist „Dor Românesc” din Bistriţa (solişti: Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Mirela Petruş, Ioachim Spân, Anuţa Motofelea, Cristina Retegan, conducerea muzicală Anghel Urs), precum şi ansamblul profesionist „Mureşul” din Târgu Mureş (solişti Leontina Pop şi Dorina Oprea). Şi-au mai dat concursul cântăreţii de muzică populară Cornelia Ardelean Archiudean, fiică a comunei, care a primit un braţ de flori, şi Olimpia Deneş. Spectacolul folcloric a culminat cu prestaţia magnifică a marilor cântăreţi de muzică populară ai neamului nostru, Maria Butaciu şi Nicolae Furdui Iancu, acompaniaţi de Grupul instrumental „Crai Nou” din Alba Iulia, care au dat tot ceea ce au avut mai frumos din repertoriul lor şi care au electrizat întreaga asistenţă. Asta a fost tot: sublim, magnific, extraordinar, ceea ce nici măcar n-au visat vreodată cei prezenţi.

Am lăsat la urmă, respectând modestia excesivă a omului care conduce destinele oamenilor comunei Teaca, dl. Iustian Damian Muntean, primar doar de un an, care s-a dăruit cu totul acestei manifestări cultural-artistice deosebite, în care s-a implicat săptămâni în şir neobosit, dar cu rezultate pe măsura efortului extraordinar depus de domnia sa. Acest om a reuşit să dea viaţă unei iniţiative proprii pentru comunitatea locală şi nu numai, a reuşit să trezească la viaţă tradiţiile culturale din acest spaţiu multicultural, dorind fierbinte ca ceea ce a început să nu mai aibă sfârşit. El a fost ajutat exemplar în acest demers de artistul Alexandru Pugna.

Sunt oameni şi oameni, cu păreri pro şi contra, cârcotaşi şi de bună credinţă, însă despre ceea ce s-a întâmplat aici, la Teaca, în cele două zile, aprecierea ar trebui să fie una singură: o acţiune cultural-artistică şi educativă exemplară, prin bogăţia şi varietatea manifestărilor de acest gen, care au avut loc, în care multiculturalitatea şi-a spus cuvântul la ea acasă, în acest spaţiu multisecular care şi-a păstrat unitatea şi diversitatea, actul de cultură în desfăşurarea lui perpetuă şi nu spontană, nefiind altceva decât recunoaşterea valorilor, a modurilor de viaţă, a reprezentărilor simbolice la care se raportează indivizii, societăţile în interacţiunea lor cu altul şi în înţelegerea lumii şi existenţei umane într-o deplină comuniune. Toate aceste elemente ale culturii s-au regăsit într-un mod minunat de manifestare, plăcut ochiului şi minţii în tot ceea ce s-a întâmplat în cele două zile de neuitat la Teaca, în care mii de oameni şi-au regăsit personalitatea în actul de cultură care a avut loc aici şi care se va repeta în fiecare an, aducându-şi contribuţia la o mai bună înţelegere între oameni, într-o lume complexă şi contradictorie care le bulversează viaţa.