Festivalul Internaţional de Literatură şi Teatru „Liviu Rebreanu”, realizat de Palatul Culturii şi Primăria municipiului Bistriţa, ajuns la ediţia a XVI-a, a marcat aniversarea a 135 de ani de la naşterea scriitorului Liviu Rebreanu şi 100 de ani de la apariţia romanului „Ion”. Scriitori din ţară şi străinătate au transmis mesajul de pace şi prietenie prin intermediul literaturii în aceste vremuri în care avem nevoie unii de alţii pentru a depăşi momentele prin care trece lumea.

         Astfel, de pe scena Palatului Culturii din Bistriţa, prin intermediul platformelor online şi al televiziunilor, Comitetul Director, condus de managerul instituţiei, Dorel Cosma, alături de scriitorii Zorin Diaconescu (preşedintele Societăţii „Conexiuni”), Elena M. Cîmpan şi Menuţ Maximinian, au intrat în conexiune directă cu scriitori din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.

         Evenimentul a fost a fost posibil cu ajutorul echipei tehnice condusă de Adrian Puşcaş – regie, din care au făcut parte operatorii de sunet şi imagine Paul Rusu şi Ovidiu Moldovan, alături de secretariatul asigurat de Maria Herinean.

         Literatura a făcut casă cu teatrul, la fel ca la fiecare ediţie, ştiut fiind faptul că Liviu Rebreanu a fost atât preşedintele Societăţii Scriitorilor Români, cât şi  directorul Teatrului Naţional din Bucureşti.

Evenimentul a beneficiat de o binecuvântare din partea preoţilor de la Biserica Coroana, protopop Alexandru Vidican, prof. pr. Nicolae Feier şi pr. Vasile Beni.

         Despre frumuseţea culturii, sub patronajul autorului romanului modern, găsiţi mesaje din ţară şi străinătate într-o ediţie specială a ziarului nostru.

Festivalul Internaţional de Literatură şi Teatru „Liviu Rebreanu”

A fost odată un Festival „Liviu Rebreanu”

 Cu gândul la viitor, la cum ne vom aminti peste un an, peste doi, peste mai mulți, formula „a fost odată (ca niciodată) își face loc în exprimare, acum, mai mult decât oricând. Cine ar fi crezut că Festivalul de Teatru și Literatură „Liviu Rebreanu” va fi organizat și în acest an 2020, de restricții culturale, de stat în case, de scris până la disperare, dar fără întâlniri, fără adunări. Și, pentru că trebuia să se întâmple, a venit soluția on-line, cu care, volens-nolens, ne-am familiarizat și la locurile de muncă. Teatrul, ca teatrul, dar literatura contemporană, fără prezența vie a scriitorilor, a poeților, părea, din start, un proiect sortit a nu fi dus până la capăt. Și a fost, cu succes, așa cum reiese din mesajele primite de la participanți, de la spectatori, de la cititori, de la acei tovarăși de drum … on-line. Chiar dacă e vorba despre Liviu Rebreanu, la cei 135 de ani de la naștere, chiar dacă e aniversarea a o sută de ani de la apariția romanului „Ion”, e, înainte de toate, pandemie, restricție și austeritate. Dar, la Palatul Culturii din Bistrița, literatura, teatrul și-au găsit și acum loc și timp de realizare, de manifestare, de transmitere în cele patru zări a mesajului poetic, a gândului frumos, a ideii de unitate a breslei, dincolo de granițe, de pământ, de limbă. Dacă ar fi un simpozion, dacă ar fi un colocviu, textul scris/ rostit ține loc de prezențe. Dar, când vine vorba despre un Festival, în toată puterea cuvântului, e greu de imaginat o scenă goală, o sală închisă. Și cum Dorel Cosma ne-a obișnuit cu festivaluri, când la Bistrița vin oaspeți din multe țări,nu putea rămâne mai prejos nici Festivalul de Teatru și Literatură. Despre partea de literatură, e limpede că a fost cel mai divers reprezentată în ediția 2020. Pentru că atunci când este vorba despre Festivalul „Liviu Rebreanu”, este vorba, de fapt, despre noi, scriitorii de astăzi, iar Liviu Rebreanu rămâne deasupra, spirit ubicuu, veghează, ca o garanție a creației, „acel proces sufletesc de esență divină” (Liviu Rebreanu, în „Mărturisiri”, 1932).

Scriitori străini

 În lume se scrie mult. E un fenomen nu doar local, ci și global. Nici nu știm pe cine să suspectăm de poezie, de un roman, de un eseu, de un jurnal. Și surprizele nu întârzie să apară. Până și laureații premiului Nobel surprind an de an. La Bistrița, cu fiecare ediție a Festivalului „Liviu Rebreanu”, ajuns la a 16-a, am avut bucuria să ne întâlnim cu invitați vechi, aproape tradiționali, ce asigură o permanență, după cum este Joel Conte (Franța), cel mai longeviv poet din afara țării, din partea participării. A scris poezii inspirate de viața orașului, a închinat ode Palatului Culturii, copiilor luminii surprinși în atmosfera de Crăciun, cânturi vechi și noi despre felul cum percepea poetul Bistrița, în transformare. Poezii, precum „Apelul la viață” („Ființele umane trebuie să audă vocea rugăciunii”), „Viziunea păcii sau Europa lui Victor Hugo” („Câte declarații ar fi traversat luminile iubirii/ dacă marinarii ar fi ascultat cântecul sirenei”), sunt cuprinse în volumul „Antologie în pandemie”, coordonator, Dorel Cosma, Editura „Nosa Nostra”, Bistrița, 2020. Tradiționali de mijloc, la mai puține ediții, ar fi Mesut Șenol (Turcia), Rushdi Al- Madhi (Israel). Poeziile lor rămân înscrise în cărțile traduse și în limba română. Apoi, după o primă venire, la Bistrița, fiecare a adus cu el poeți, după poeți, așa cum frații mai mari îi îndrumă pe cei mai mici. Joel a venit cu Florence (Elisa F. AR), Mesut i-a adus pe Șenel Gokce, pe Gulname Eslek, pe Muberra Karamanoglu, Rushdi a venit cu Afif Shlewet, cu Hadil Kadora. Din îndepărtata Indie, Paragu Rama Krishma, un poet deplin, cultivat, a ținut să fie prezent în Festivalul de la Bistrița cuversuri despre condiția umană, despre trecerea timpului. Și apoi, cei noi, abia veniți la Festivalul „Liviu Rebreanu”, cu câte o ediție- două la activ, așa cum sunt Androulla Shati (Cipru), Claudia Piccino (Italia), Mawar Marzuki (Malaezia), Gino Leineweber (Germania), Juan C. Tajes (Uruguay). Acești scriitori străini, ajunși la Bistrița la invitația lui Dorel Cosma, vor putea susține, de acum înainte, zeci de ediții, în realitate sau on-line. Fiecare este o verigă a unui lanț de poeți, prieteni înainte de toate ai acestui Festival.

Scriitori români

Sigur că dintre scriitorii români mulți sunt poeți. Cel puțin așa este la Festivalul „Liviu Rebreanu”, care s-a remarcat, de-a lungul anilor, prin recitaluri de poezie, prin prezentări și lansări de cărți. De poezii. Ca o legătură cu ideea de mai sus, a scriitorilor străini, unii dintre poeții români veniți la Bistrița trăiesc de ani buni în alte colțuri ale lumii. Așa este, de exemplu, Theodor Damian, din New- York, plecat de mult din România, dar care așteaptă o întoarcere deplină în țară. Până atunci, scrie și susține o activitate cultural-literară, în limba română, chiar dacă dincolo de ocean. În jurul lui, au prins glas, în cadrul Cenaclului „Mihai Eminescu”, pe care-l coordonează, alte nume dragi și apropiate Festivalului „Liviu Rebreanu”, precum: Elena Mitru, Mariana Terra, Nicole Smith. Din Australia, Daniel Ioniță menține și cultivă relațiile cu Bistrița, având în pregătire o antologie româno- australiană, cu participarea unor poeți bistrițeni. Sorin Bălășcău, stabilit în Spania, Ioana Heidel, în Germania, Mirela Duma, în Italia, pendulează între acasă și acasă, iar Bistrița constituie pentru ei tot o acasă. În interiorul țării, poeții prezenți la Festivalul „Liviu Rebreanu”, se pot grupa în câteva cercuri, dintre care se distinge cercul de la Sibiu, vatra noastră literară, pentru Filiala Uniunii Scriitorilor de acolo, de care suntem sufletește legați, prin apartenență profesională și, mai ales, prin președintele Ioan Radu Văcărescu, prezent de câte ori s-a pututîn mijlocul evenimentelor din Festivalul de Literatură de la Bistrița, care altădată ținea și cinci, șase zile, șapte zile. Împreună cu el au venit Anca Sîrghie, George V. Precup, Emil Cătălin Neghină, Mihai Posada. Este, apoi, cercul de la Satu- Mare, cu Robert Laszlo, Loredana Știrbu, Felician Pop și, cu regret, îl amintim pe cel de curând plecat dintre noi, Aurel Pop. Din cercul de la Cluj- Napoca, ne-a bucurat, de fiecare dată, prezența și contribuția în Festival, a lui Cornel Udrea, a Antoniei Bodea, a lui Sorin Grecu. De la Deva, Mariana Pândaru și Elena Petruț. Din partea de est, glasul părintelui Marcel Miron nu întârzie să vină, pe drum, pe on-line, cu cărți noi, cu binecuvântări de suflet. De la Teleorman, Daniela Trandafir se întoarce spre locul copilăriei, de la Râmnicu Vâlcea, Puiu Răducan rămâne un devotat al Festivalului „Liviu Rebreanu”. Din Ploiești, Gelu Nicolae Ionescu surprinde cu inovații literare interesante. Toți, originali, toți prieteni ai scriitorilor bistrițeni, toți colaboratori ai revistei „Conexiuni literare” și, mai ales, toți prieteni ai lui Rebreanu, că atât ne-a mai rămas. În cele din urmă, după ce am desăvârșit cu cercuri mici un cerc mare, de la nord la sud și de la est la vest, cercul scriitorilor din Bistrița a devenit de la un an la altul tot mai încăpător, cald și primitor. Îi amintim aici pe Alexandru Bar, Corina Negrea, Niculae Vrășmaș, Rodica Fercana, Ștefan Veșcari, Victoria Fătu Nalațiu, Ioan Lazăr, Ana Zegrean, Victor Știr, Veronica Știr, Gheorghe Mizgan, Mirela Orban, preoții Nicolae Feier, Alexandru Vidican, Vasile Beni.

      Pentru a face toate aceste piese, rotițe, rânduri, texte, oameni, gânduri, fapte, să funcționeze, să cânte, era nevoie de un om de legătură, de un artist care să pună în mișcare totul, să pună în scenă piesa cu poeți, cu poezie, să organizeze până în detaliu, sunet, imagine, efecte, on-line, să ne vedem, să ne auzim… Toată această coordonare, privire de ansamblu, concepție estetică îi aparțin lui Dorel Cosma, el însuși un cerc, cercul cel mare, care ocrotește părintește, încă, și literatura de la Palatul Culturii din Bistrița.

       „A fost odată un Festival” înseamnă întâmplarea lui. Un fenomen care a adunat zeci de scriitori în jurul ideii de „Conexiuni”.

Elena M. Cîmpan

Spectacole pentru copii, interacțiuni, teatru pentru adulți

În fiecare an, spre sfârșitul lunii noiembrie are loc Festivalul Internațional de Literatură și Teatru ”Liviu Rebreanu”. Datorită situației actuale mondiale, ediției cu numărul XVI a fost organizată în acest an prin intermediul online, ceea ce a rezultat a fi un real succes, deoarece numărul de vizualizări, comentarii și distribuiri continuă să crească de la zi la zi, fapt care nu poate decât să fie un prilej de bucurie atât pentru organizatori, cât și pentru toți cei care au participat la festival. 

Așa cum ne-am obișnuit, primele spectacole de teatru aparțin mereu copilașilor. În acest an, coordonatoarea Teatrului de Păpuși pentru Copii ”Alexandru Misiuga”, Cornelia, Apostol, a venit și cu propunerea prezentării unei scene de teatru din cadrul povestioarei ”Motanul Încălțat” și anume scena din sala tronului din castelul Căpcăunului, majoritatea personajelor regăsindu-se aici.  Ce înseamnă de fapt această prezentare a scenei? Scenografie, adică tot ceea ce noi, ca si public putem observa. Mânuirea păpușilor, decorul, lumini, mișcarea mascotelor, poate chiar și mici detalii pe care doar scenograful le poate observa, cunoscându-și foarte bine meseria și de asemenea emoțiile pe care dorește să le transmită copilașilor prin diferite ”trucuri” (fum, baloane, confetti etc. ) 

După această prezentare, doamna Cornelia Apostol a trecut  la  expoziția de fotografie, aici regăsindu-se o serie de imagini, frumos aranjate pe stative, imagini din cele mai recente specctacole de teatru pentru copii puse în scenă în diferite locații. 

Gongul care anunța deschiderea festivalului s-a auzit!

În deschiderea festivalului, copilașii s-au putut bucura de piesa de teatru ”Frumoasa și Bestia”, o adaptare după Andrew Lang, în regia și scenografia Corneliei Apostol.

Din dorința de a-și revedea publicul spectator, sau cel puțin o parte, doamna Cornelia Apostol, cu ajutorul echipei de la tehnic (Adrian Pușcaș, Paul Rus și Ovidiu Moldovan), a realizat o scurtă interacțiune prin intermediul aplicației Zoom cu câțiva dintre cei mai fideli spectatori ai trupei.  Copilașii, bucuroși să o revadă pe Zâna cea bună, alături de învățătoare și părinți, i-au adresat doamnei Cornelia întrebări despre piesă, despre păpuși, despre preferințele ei și bineînțeles despre ziua în care se vor revedea din nou, la propriu, cu personajele și mascotele preferate.

Cea de-a doua zi s-a desfășurat în același mod plăcut, însă de această dată, cei prezenți în fața micilor ecrane s-au putut bucura de piesa de teatru a fost ”Vârtelnița fermecată”, o adaptare după Frații Grimm, regia Cornelia Apostol. Deși povestea a fost prezentată copilașilor și înainte de a ne confrunta cu acest virus, atât în sala mare de spectacole cât și în sala de teatru, de această dată, se pare că interesul lor a fost mai mare, demonstrând acest lucru prin întrebările pe care au avut ocazia să le adreseze doamnei Cornelia Apostol imediat după finalul piesei când au fost invitați să se conecteze la Zoom.

Atât organizatorii cât și participanții au avut parte de o nouă experiență, online, care, până în prezent a rezultat a fi un succes.

Echipa Palatului Culturii a încercat ca în aceste două zile să ofere publicului iubitor de gen atât literatură cât și teatru pentru copii și adulți. Toate acestea, în acest an pandemic, online!

În ceea ce privește piesele de teatru pentru adulți, puse în scenă de către actorii Teatrului Profesionist de Proiecte ”Liviu Rebreanu” și anume ”Un bărbat și mai multe femei”, de Leonid Zorin, regia Eugen Pădureanu și ”S-a întâmplat într-o joi”, de Elise Wilk, regia Laura Moldovan, actor Valentin Oncu – One Man Show, acestea au fost prezentate publicului spectator de asemenea online, organizatorii bucurându-se de un număr mare de vizualizări.

"Un bărbat și mai multe femei”... de ținut cont ...

Ce se întâmplă când monotonia bate la ușa unei căsnicii, ce se întâmplă când suspiciunea de infidelitate se strecoară în aceeași căsnicie?! Am putea să credem că o dramă e pe cale să se nască, nimic mai neadevărat, mai ales când birocrația intră și ea în joc, cerând o adeverință buclucașă. Când toate acestea se întâmplă în visul celui cu musca pe căciulă, drama se transforma într-o neașteptată și spumoasă comedie, o comedie în care ne-am putea recunoaște câțiva dintre noi, o comedie care ne amintește de realitatea noastră socială și care, totodată, prin finalul neașteptat ne face să medităm mai mult asupra rezultatului faptelor și acțiunilor noastre. Dacă doriți să râdeți în hohote și, totodată, să meditați asupra vieții, veniți la spectacolul nostru, vă așteptăm cu drag, pentru că doar împreună putem să pătrundem în viața și în visul lui Arcadii Semionovici Garunski, care ar putea să fie oricare dintre noi...

Doris Nedelea